Anunţ publicitar al Statului Român in ziarele mari ale lumii:

Cine a putut, ştiut şi vrut a plecat.

Avem nevoie de ajutor!
Plătim la nivelul pieţei.
Preferăm vorbitori de Româna!


poante § intelart § cafeneaua
© 2005
cel mai vechi blog peromaneste


Economia romaneasca: Intre ideologie si neputinta

Nu de putine ori, romanului de rand i se prezinta pe pozitie de cauza a multor din neplacerile-i zilnice FMI-ul. Iata in continuare sumarul unei carti semnata de Joseph E. Stiglitz, Globalization and Its Discontents. Sa mentionam doar ca Stiglitz este premiat Nobel pentru economie, a ocupat functii importante in administratia Clinton si la Banca Mondiala, pe langa o distinsa cariera academica. Sumarul este facut de Benjamin M. Friedman, profesor de economie la Harvard.

Most of the specific policies that Stiglitz criticizes will be familiar to anyone who has paid even modest attention to the recent economic turmoil in the developing world (which for this purpose includes the former Soviet Union and the former Soviet satellite countries that are now unwinding their decades of Communist misrule):

Fiscal austerity. The most traditional and perhaps best-known IMF policy recommendation is for a country to cut government spending or raise taxes, or both, to balance its budget and eliminate the need for government borrowing. The usual underlying presumption is that much government spending is wasteful anyway. Stiglitz charges that the IMF has reverted to Herbert Hoover's economics in imposing these policies on countries during deep recessions, when the deficit is mostly the result of an induced decline in revenues; he argues that cuts in spending or tax hikes only make the downturn worse. He also emphasizes the social cost of cutting back on various kinds of government programs—for example, eliminating food subsidies for the poor, which Indonesia did at the IMF's behest in 1998, only to be engulfed by food riots.

High interest rates. Many countries come to the IMF because they are having trouble maintaining the exchange value of their currencies. A standard IMF recommendation is high interest rates, which make deposits and other assets denominated in the currency more attractive to hold. Rapidly increasing prices—sometimes at the hyperinflation level—are also a familiar problem in the developing world, and tight monetary policy, implemented mostly through high interest rates, is again the standard corrective. Stiglitz argues that the high interest rates imposed on many countries by the IMF have worsened their economic downturns. They are intended to fight inflation that was not a serious problem to begin with; and they have forced the bankruptcy of countless otherwise productive companies that could not meet the suddenly increased cost of servicing their debts.

Trade liberalization. Everyone favors free trade—except many of the people who make things and sell them. Eliminating tariffs, quotas, subsidies, and other barriers to free trade usually has little to do directly with what has driven a country to seek an IMF loan; but the IMF usually recommends (in effect, requires) eliminating such barriers as a condition for receiving credit. The argument is the usual one, that in the long run free trade practiced by everyone benefits everyone: each country will arrive at the mixture of products that it can sell competitively by using its resources and skills efficiently. Stiglitz points out that today's industrialized countries did not practice free trade when they were first developing, and that even today they do so highly imperfectly. (Witness this year's increase in agricultural subsidies and new barriers to steel imports in the US.) He argues that forcing today's developing countries to liberalize their trade before they are ready mostly wipes out their domestic industry, which is not yet ready to compete.

Liberalizing Capital Markets. Many developing countries have weak banking systems and few opportunities for their citizens to save in other ways. As one of the conditions for extending a loan, the IMF often requires that the country's financial markets be open to participation by foreign-owned institutions. The rationale is that foreign banks are sounder, and that they and other foreign investment firms will do a better job of mobilizing and allocating the country's savings. Stiglitz argues that the larger and more efficient foreign banks drive the local banks out of business; that the foreign institutions are much less interested in lending to the country's domestically owned businesses (except to the very largest of them); and that mobilizing savings is not a problem because many developing countries have the highest savings rates in the world anyway.

Privatization. Selling off government- owned enterprises—telephone companies, railroads, steel producers, and many more—has been a major initiative of the last two decades both in industrialized countries and in some parts of the developing world. One reason for doing so is the expectation that private management will do a better job of running these activities. Another is that many of these public companies should not be running at all, and only the government's desire to provide welfare disguised as jobs, or worse yet the opportunity for graft, keeps them going. Especially when countries that come to the IMF have a budget deficit, a standard recommendation nowadays is to sell public-sector companies to private investors.

Stiglitz argues that many of these countries do not yet have financial systems capable of handling such transactions, or regulatory systems capable of preventing harmful behavior once the firms are privatized, or systems of corporate governance capable of monitoring the new managements. Especially in Russia and other parts of the former Soviet Union, he says, the result of premature privatization has been to give away the nation's assets to what amounts to a new criminal class.

Fear of default. A top priority of IMF policy, from the very beginning, has been to maintain wherever possible the fiction that countries do not default on their debts. As a formal matter, the IMF always gets repaid. And when banks can't collect what they're owed, they typically accept a "voluntary" restructuring of the country's debt. The problem with all this, Stiglitz argues, is that the new credit that the IMF extends, in order to avoid the appearance of default, often serves only to take off the hook the banks and other private lenders that have accepted high risk in exchange for a high return for lending to these countries in the first place. They want, he writes, to be rescued from the consequences of their own reckless credit policies. Stiglitz also argues that the end result is to saddle a developing country's taxpayers with the permanent burden of paying interest and principal on the new debts that pay off yesterday's mistakes.

Daca 15 ani de relatie cu FMI n-au fost destui pentru a ne dumiri de valoarea prescriptiilor FMI, poate ca cele scrise de Stiglitz vor fi un inceput/confirmare pentru a reconsidera asteptarile omului de rand de la Fond. Si asta nu ca incompetenta guvernelor de la Bucuresti n-ar fi fost suficienta pentru a justifica rahatul economic in care inca ne aflam, dar prea de multe ori omul are senzatia ca guvernantii se ascund in spatele Fondului, iar Fondul da vina pe guvernanti. Nu vom spune nimic deocamdata de contradictia pe care Bucurestiul trebuie s-o rezolve si anume aceea dintre politicile liberale promovate de FMI vs. protectia sociala ceruta de UE. Daca UE ar pune si banii acolo unde-i stau vorbele BERD ar fi devenit de mult acel bancher responsabil social care sa fi avut grija ca o dihotomie ca aceea de mai sus sa nu fi existat...

La comentarii, vezi pozitia peromaneste despre recent propusa crestere a TVA-ului in Romania.
Da click aici ca sa vezi totul!


Dialogul presedintelui Basescu cu studentii

Tema: "Noile Directii ale Politicii Externe Romanesti"

Participanti: Presedintele Traian Basescu, consilierul prezidential Constantin Degeratu, rectorul Universitatii Bucuresti Ioan Panzaru, coordonatorul Masteratului de Studii de Securitate Ionel Nicu Sava, seful catedrei de Sociologie prof. dr. Ilie Badescu, Elena Zamfir sefa catedrei de Asistenta Sociala, coordonatorul Civic Media Victor Roncea si studentii.

Organizatori: Ziarul ZIUA si Asociatia de tineri jurnalisti Civic Media impreuna cu Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala al Universitatii.

Locul: Amfiteatrul Facultatii de Sociologie

Data: 14 iunie 2005.

Ioan Panzaru : Universitatea Bucuresti are treizeci de mii de studenti, care, o foarte mica parte dintre ei, cei care va primesc si va saluta in primul rand sunt studentii masterului de securitate care a fost organizat la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala. Este o facultate care nu exista inainte de 1989 si care s-a creat in aceste doua domenii si a adus un aport deosebit la noua constructie care a avut loc in Romania in aceasta perioada. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala este implicata in programe PHARE, este implicata in programe de dezvoltare regionala, in programe legate de promovarea minoritatilor, in programe de asistenta sociala si este una dintre facultatile care sprijina orientarea Universitatii din Bucuresti catre integrarea euroatlantica. Universitatea ofera in momentul de fata cursuri in mai multe directii care tin de integrare si suntem fericiti ca va avem aici ca oaspete, sa conferentiati in probleme de securitate. Cuvantarea domnului presedinte Basescu se refera la noile orientari ale Romaniei in probleme de politica internationala. Poftiti, domnule presedinte...

Traian Basescu: Va multumesc mult. In primul rand, bine v-am gasit! Va multumesc pentru invitatie. Inteleg ca va fi o intalnire pro-activa, asa ca eu o sa incerc sa fixez cateva directii ale discutiei, urmand ca cea mai mare parte a timpului sa o rezervam dialogului cu studentii, bineinteles. Am un sentiment neplacut ca nu vad toata sala. Cred ca presa si-a luat imagini... Am o rugaminte, pentru ca noi ne intalnim atat de des, presa si presedinte... Sunt convins ca o sa ne intelegem, adica pur si simplu este neplacut pentru studentii care sunt in spatele dumneavoastra sa nu poata participa... Pana cand ne reorganizam din punct de vedere presa, pe care o apreciez foarte mult, as vrea sa incepem totusi, sa va dau acele repere despre care discutam. As duce putin timpul inapoi, in 1990, cand, imediat dupa caderea Zidului Berlinului, toti am avut sentimentul ca omenirea a intrat intr-o era de pace si securitate. Simbolul incetarii razboiului rece, Zidul Berlinului, cazuse, si pentru orice politician, pentru orice om simplu, ideea ca nu mai exista riscul confruntarii era una care devenise o certitudine. Am trait in aceasta iluzie cu totii pana la 11 septembrie 2001. Momentul 11 septembrie 2001 a insemnat o repozitionare a guvernelor, a statelor, a cetatenilor cu privire la pericole iminente, la pericole reale, care s-au manifestat cu o duritate extraordinara incepand cu 11 septembrie 2001, atacul terorist asupra SUA. Din acel moment, nimic din strategia de securitate a statelor nu a mai fost valabil, mijloacele erau cele care nu corespondeau nicidecum noii realitati marcata brutal de 11 septembrie 2001. Practic, nici un stat nu era pregatit sa faca fata noii strategii de securitate. S-a investit mult, dar realitatea fragilitatii securitatii noastre devenise o realitate demonstrata si nu una presupusa. S-a investit enorm pentru a se prinde din urma realitatea. A fost nevoie de reorientari ale structurilor de securitate ale fiecarui stat. Au aparut si motoarele reale ale conflictelor - accesul la resurse, un motor al conflictelor, de altfel, unul traditional. Au aparut conflictele interetnice, un alt motor de conflict. A aparut islamismul extremist, motor principal al conflictelor. Conflictele etnice au inceput sa se manifeste tot mai puternic. Iata elemente care au obligat statele sa-si reconfigureze politicile de securitate nationala.

Ce putem spune astazi despre un eventual conflict global? El nu poate exista in momentul de fata asa cum sunt asezate fortele strategice ale lumii, daca vreti, sau capacitatile strategice ale polilor de putere raspanditi in lume. Un conflict global nu mai este posibil, dar infloresc conflictele locale, se manifesta tot mai virulent, avand la baza exact motoarele despre care va vorbeam inainte. In aceste conditii, Romania a trebuit sa-si redirectioneze propria politica externa si sa o adapteze realitatii, tinand cont in acelasi timp de polii reali de putere din lume: SUA, NATO, China, Federatia Rusa, Europa insasi, poli de putere care, daca nu mai erau sau nu mai sunt dispusi la confruntare intre ei, genereaza competitie economica, genereaza nevoia de apartenenta la un grup sau altul ca o nevoie obligatorie de securitate economica si, implicit, de securitate nationala.

Cel de-al treilea palier a fost activarea Romaniei in regiune, o politica externa care sa corespunda intereselor nationale si in acelasi timp intereselor aliatilor nostri, fie ca vorbim de aliatii europeni sau de Alianta Nord-Atlantica si, nu il ultimul rand, o politica deschisa cu privire la realitatile Marii Negre. Pe aceste paliere ne asezam toata actiunea de politica externa. Prioritatea zero ramane cea care ne incadreaza in sistemul global european si asta inseamna integrarea in UE, UE avand atat valenta de a integra Romania in structura economica si sociala globala a UE, dar si valenta de securitate europeana. Securitatea nationala, in acelasi timp, o asezam pe parteneriatul strategic cu SUA si cu Marea Britanie, parteneriat strategic care vizeaza, in primul rand, securitate nationala si nu are ca axa majora evolutie economica si prosperitate. UE este cea care are ambele valente. Pornind de la aceste doua deziderate, integrare in UE si parteneriat strategic cu SUA si Marea Britanie, Romania si-a dezvoltat propria ei politica regionala, care vizeaza Balcanii de Vest si Marea Neagra. O sa ma asez mai mult pe Marea Neagra in efortul de politica externa si, in primul rand, o sa incerc sa va explic de ce Romania a facut o prioritate din Marea Neagra. Elementele care reclama implicarea Romaniei in Marea Neagra sunt cele care decurg, in primul rand, din obligatia noastra de a avea o contributie pozitiva la securitatea europeana si la securitatea statelor din Alianta Nord-Atlantica. Ce se intampla, de fapt, in Marea Neagra? In primul rand, Marea Neagra este o zona de conflicte inghetate. Imaginati-va harta. In nordul Marii Negre, incepand de foarte aproape de frontiera romaneasca cu Moldova sunt cateva conflicte inghetate sau unele active, dar toate foarte periculoase si continuu intr-o acumulare de energii negative. Vorbim de Transnistria, de Osetia, de Nagorno-Karabah, de Abhazia. Toate sunt apropiate de frontiera noastra de est, de rasarit. Toate sunt cu impact asupra evolutiei viitoare a Romaniei. Daca in nordul Marii Negre avem patru conflicte inghetate, din care conflictul transnistrean este cel mai apropiat de frontiera Romaniei, Marea Neagra si zona extinsa a Marii Negre sunt afectate de actiuni si activitati care pericliteaza securitatea nationala a Romaniei, pericliteaza securitatea altor state europene.

Cele trei elemente majore sunt: traficul de droguri din zona extinsa a Marii Negre catre tarile UE, inclusiv Romania, dar care au destinatie finala la fel de bine si Germania si Marea Britanie si Franta si Olanda si multe alte tari europene; traficul de persoane, care de asemenea utilizeaza Marea Neagra si zona extinsa a Marii Negre ca un pod de tranzit catre tarile UE si, nu in ultimul rand, traficul ilegal de armament, care se desfasoara in volume considerabile, fara control, si care alimenteaza conflictele locale si regionale, fie ca discutam despre Balcanii de Vest, despre Iran, despre Irak sau despre orice alta zona de conflict local sau regional din lume. De asemenea, Marea Neagra si zona extinsa a Marii Negre se contituie in zona de resursa energetica esentiala a Europei. Din zona extinsa a Marii Negre se furnizeaza in momentul de fata 50% din energia necesara UE si perspectiva este ca in urmatorii zece ani 70% din necesarul de energie al tarilor UE sa fie furnizat din aceasta zona. Iata, deci, elemente esentiale care obliga Romania sa fie parte a proceselor politice care au loc in Marea Neagra.

Si, pentru ca vorbim de procese politice, noi privim Marea Neagra si din alta perspectiva, chiar din perspectiva strict politica - si nu numai prin cea stategica si militara - si v-as ruga sa incercam sa ne aducem aminte valul de democratizare din Europa de Est de la sfarsitul anilor '80. Atunci, Polonia, Romania, Cehoslovacia, fosta Cehoslovacie, Bulgaria, toate tarile fostului Pact de la Varsovia si-au schimbat regimul si au trecut la regimuri democratice. Dupa acel val de democratizare a urmat o perioada de asezare a acestor tari pe drumul democratic, dupa care influenta pe care au exercitat-o, daca vreti, si numai prin puterea exemplului, prin schimbarile produse a inceput sa genereze un al doilea val de democratizare in jurul Marii Negre, in spatiul ex-sovietic. Acest al doilea val, care a inceput odata cu revolutia trandafirilor din Georgia, a continuat in Ucraina, se manifesta in Moldova, prin reorientarea puterii de la Chisinau catre accesul in UE. in aceste conditii, Romania nu poate sa ramana pasiva si ea trebuie sa isi activeze politica externa la Marea Neagra. Va pot spune cateva fraze din discutia pe care am avut-o cu presedintele Putin, ocazie cu care am recunoscut interesele pe care Federatia Rusa le are la Marea Neagra. In acelasi timp, am asigurat ca vom respecta aceste interese, cerand ca si interesele Romaniei la Marea Neagra sa fie respectate. Si interesele Romaniei la Marea Neagra sunt combaterea exact a ceea ce spuneam ca se constituie intr-un paradis la Marea Neagra. Avem interese de stingere a conflictelor inghetate, pentru ca sunt foarte aproape de frontiera noastra si, implicit, de frontiera NATO si frontiera UE. Avem interese sa putem combate eficient traficul de droguri, avem interese sa putem combate eficient traficul de persoane, avem mari interese sa combatem eficient traficul ilegal de armament care se exporta din Marea Neagra catre alte zone. si, de asemenea, avem interes in perspectiva energetica a nevoilor Romaniei si a nevoilor tarilor UE. Toate aceste lucruri ne-au facut sa ne orientam puternic politica externa catre relatii in spatiul extins al Marii Negre, pe de o parte si, pe de alta parte, sa incercam sa ne atragem aliati, fie ca vorbim de SUA, fie ca vorbim de Franta, de Germania, de Italia, in solutionarea problemelor din spatiul extins al Marii Negre, pentru ca orice se intampla aici ne afecteaza si din punct de vedere economic si social si din punct de vedere al securitatii nationale. Aici lucrurile pot fi dezvoltate, luat fiecare element in parte. Cred insa ca, odata provocati cu abordarea acestor directii, aveti dvs intrebari foarte multe.

As mai face o completare, doar pentru a va rotunji imaginea politicii externe: elementele de mare interes pentru noi, ca elemente de mare interes pentru politica externa raman relatiile cu Japonia, Coreea de Sud si China. Vizita mea in Japonia, de luna trecuta, a avut exact rolul de a consolida relatiile romano-japoneze. in acelasi timp, viata ne-a aratat ca neglijarea relatiilor cu statele arabe a fost o eroare politica a ultimilor 15 ani si am declansat o orientare, o reactivare a relatiilor noastre cu statele arabe. Am avut ocazia, in cursul crizei ostaticilor, sa constatam cat de rea a fost abandonarea unei relatii stranse cu statele arabe, lucru pe care il vom corecta in perioada urmatoare. Cam aceste elemente mi s-a parut ca merita a fi lansate ca subiecte de discutie in continuare. Sigur, nu as vrea sa fie un monolog. Daca va fi nevoie voi relua monologul, dar mi-ar place sa discutam. Va apartine microfonul.

Ionel Nicu Sava: Multumim domnule presedinte. Prezenta dvs este o exceptie, ca sa spunem asa, in primul rand datorita institutiei pe care o reprezentati, iar in al doilea rand, dupa cum ati putut constata aici de fata, cred ca si persoanei care este astazi alaturi de noi pentru ca suntem in sesiune de examene si, va rog sa ma credeti, nu am vazut studenti atat de bucurosi ca ... si atat de zambitori, ceea ce este, cred eu, datorat, imi dati voie sa spun, persoanei dumneavoastra. Aceasta initiativa...

Traian Basescu: Domnule profesor, si eu eram bucuros pe vremuri, daca in sesiune venea Cenaclul Flacara.

Ionel Nicu Sava: Voiam sa spun ca aceasta initiativa are, daca vreti, trei componente: este vorba de componenta academica, ne bucuram sa fiti in Universitatea Bucuresti la Facultatea de Sociologie, dar, in acelasi timp, este vorba de componenta de presa. Se afla alaturi de noi Victor Roncea, care conduce o puternica organizatie a jurnalistilor din Romania, este vorba de Civic Media si care impreuna cu grupul de presa ZIUA au facut posibil acest eveniment. Nu in ultimul rand, este vorba de componenta politica, pe care, bineinteles, o reprezentati dumneavoastra. Conventia noastra pentru derularea acestei actiuni a fost urmatoarea. intrebarile, dezbaterea sunt pentru studenti, masteranzi si profesori, iar pentru presa ramane o alta ocazie. Domnul presedinte se va afla alaturi de noi pentru inca cel putin 50 de minute. Avem la dispozitie acest timp pentru a pune acele intrebari, acele chestiuni care ne preocupa din punct de vedere al politicii internationale. Domnul Victor Roncea.

Victor Roncea: Prioritate au studentii si ii rog pe colegii mei din presa sa fie intelegatori.

Ionel Nicu Sava: Mergem la intrebari. Vad deja doua, trei maini ridicate...

Traian Basescu: Vreau sa fac o precizare. Sa stiti ca sunt departe de a le sti pe toate, sunt insotit de domnul general Degeratu, care ma va ajuta, daca nu pot sa raspund vreunei intrebari.

Nicolae Tobosaru: Domnule presedinte, sunt Nicolae Tobosaru, masterand. Doresc, in primul rand, sa va multumesc si sa va felicit pentru modul in care a fost solutionata problema ostaticilor romani din Irak. In al doilea rand, va rog sa imi raspundeti la doua intrebari. O prima intrebare: care sunt obiectivele si etapele de dezvoltare in continuare a parteneriatului strategic romano-american acum, pe parcursul primului dvs mandat prezidential? Si a doua intrebare: in ce masura acest parteneriat strategic romano-american poate sa sustina si sustine efectiv politica Romaniei in trei zone de interes major, si anume politica de securitate la Marea Neagra, rezolvarea problemelor litigioase cu Ucraina si implicarea directa, concreta, distincta a Romaniei in rezolvarea problemei transnistrene? Va multumesc.

Traian Basescu: Da. Etapele consolidarii parteneriatului strategic romano-american se aseaza pe doua paliere: in primul rand o prezenta militara legala, activa a fortelor americane la Marea Neagra prin instalarea de baze militare in zona Marii Negre si enunt acest obiectiv si ramanem aici. Si al doilea obiectiv in interiorul parteneriatului strategic cu SUA, dar si cu Marea Britanie: internationalizarea Marii Negre. Unul din mecanismele de garantare a pacii in zona Marii Negre este internationalizarea Marii Negre. Mediterana a fost o zona de conflict pana cand s-a reusit internationalizarea ei si asezarea definitiva a Flotei a VI-a americane in Marea Mediterana si alte forme. In momentul de fata, Marea Neagra este o mare controlata de Federatia Rusa, un prieten al nostru, dar nu ni se pare suficient. Va fi batalia internationalizarii Marii Negre, in care statele aliate noua sa aiba prezenta militara si politica in Marea Neagra, sa trecem la controlul traficului in Marea Neagra si acesta va constitui obiectivul final, daca vreti, al politicii noastre externe in Marea Neagra. Romania sustine internationalizarea Marii Negre. Aici exista si o oarecare pozitie a Turciei, pe care nu o discut, este un aliat al nostru in NATO. Turcia controleaza stramtorile de la Marea Neagra, Bosfor si Dardanele, Federatia Rusa controleaza tot ce se intampla in Marea Neagra prin cele circa sase baze militare pe care le are desfasurate la Marea Neagra, iar solutia catre care vrem sa indreptam politica noastra extrerna este internationalizarea Marii Negre. Deci aici ar trebui sa ajungem pas cu pas in cele din urma. in ceea ce priveste a doua intrebare, ea era legata de Ucraina si...

Nicolae Tobosaru: ... si acest parteneriat in politica noastra fata de Ucraina ...

Traian Basescu: Categoric, da. SUA sunt unul din cei mai puternici sustinatori si v-as aminti declaratia facuta de presdintele Bush chiar din Biroul Oval, legat de Transnistria, cu ocazia vizitei mele la Washington. SUA sunt implicate si interesate in solutionarea conflictului transnistrean. Putem intra in foarte multe detalii. Toata lumea stie ca acolo ar fi niste depozite de armament ale fostei Armate a XIV-a pe care le pazesc militari ai Federatiei Ruse. Va pot spune ca nu asta este problema majora din Transnistria. Problema majora din Transnistria este o problema de integritate teritoriala a Moldovei, deci o chestiune de suveranitate asupra intregului teritoriu al Republicii Moldova si, pe de alta parte, este productia de armament din Transnistria. Acolo, ingrijorator nu este ce se intampla cu depozitul de armament si munitie, cu intarzierea retragerii munitiilor si a armamentului Federatiei Ruse si, as spune, chiar a militarilor Federatiei Ruse. Acolo, una din marile probleme este legata de productia continua de armament, care se duce catre directii necunoscute sau nedeclarate oficial. Or, din acest punct de vedere, si noi si SUA si alte state occidentale sunt extrem de interesate in rezolvarea problemei transnistrene. Va pot spune ca noi am fost cei care am reactivat problema transnistreana si pozitia lui Voronin trebuie citita printre randuri. Noi am pierdut o mare ocazie sa fim implicati. Daca va aduceti aminte Romania a fost parte a procesului de negociere pe Transnistria pana in 1992, cand deliberat am renuntat sa fim parte a procesului de negociere si este foarte dificila revenirea la masa celor care negociaza sau incearca sa aranjeze politic evolutia transnistreana. In acelasi timp, insa, avem avantajul ca suntem un contributor cu solutii in pozitia UE in raport cu Transnistria, ceea ce este extrem de important. si, daca cititi printre randuri, declaratia presedintelui Voronin care a spus "Este in regula, planul propus de Ucraina mai trebuie ajustat", dar pune preconditii. si spune "Preconditiile sunt: plecarea trupelor Federatiei Ruse din Moldova, retragerea armamentelor si munitiilor apartinand fostei Armate a XIV-a din Transnistria". Pai, aceasta este exact solutia romaneasca, preconditiile pe care pune Voronin, pentru ca noi nu mergem pe solutia propusa de Ucraina: alegeri. Ca sa legitimam ce? Regimul lui Smirnov? Unul din punctele planului propus de Ucraina este legat de organizarea alegerilor in Transnistria, chipurile pentru a crea un partener legitim de negociere pentru puterea de la Chisinau. Ce legitimitate poti sa dai unei grupari nerecunoscute de nimeni si unei grupari care refuza sa recunoasca suveranitatea Moldovei asupra propriului sau teritoriu? Din acest motiv mie mi se pare ca Voronin, care are nevoie de sprijinul Ucrainei... - Ucraina are peste 400 de km frontiera cu Transnistria - mi s-a parut ca a procedat si intelept si inteligent si foarte bine din punct de vedere politic. Sigur, solutia transnistreana pe care o sustin si cea mai mare parte a aliatilor nostri este, in viziunea romaneasca, respectarea angajamentului de la Istanbul al Federatiei Ruse, retragerea trupelor si a armamentelor, securizarea frontierei intre Ucraina si Transnistria si punerea sub control a tot ceea ce misca prin cei peste 400 de km de frontiera si, din acel moment, cred eu ca regimul Smirnov pleaca singur pentru ca securizarea frontierei inseamna incetarea afacerilor, umbrela pe care le-a creeaza existenta trupelor Federatiei Ruse pe teritoriu nu mai exista si atunci o putere ca cea a lui Smirnov nu se poate mentine. Cam aici vrem sa ajungem in interiorul acestui parteneriat strategic. Pozitia noastra este sustinuta - si o spun fara nici o retinere - de SUA. Este o prioritate la Marea Neagra rezolvarea problemei transnistrene si pentru SUA.

Marcu Dan Iosif: Ma numesc Marcu Dan Iosif si sunt student la masterul de securitate. As avea o intrebare pentru dvs. Ati amintit de conflictul din Transnistria. Inaintea summitului GUAM, presedintele ucrainean, Viktor Iuscenko, venea la Bucuresti si declara: "am intins o mana partii romane si pot sa va confirm ca aceasta mana nu mi-a ramas suspendata in gol" pentru ca doar cateva zile mai tarziu sa scoata, practic, Romania din economia rezolvarii conflictului transnistrean. Langa aceasta, as adauga faptul ca la canalul Bastroe nu se mai lucreaza doar din cauza presiunilor internationale. Daca adaugam si problema Insulei serpilor, obtinem o pozitie cel putin contrara afirmatiilor presedintelui Iuscenko. As vrea sa va intreb: Romania nu mai sustine simpatia provocata de revolutia portocalie? Isi nuanteaza aceasta simpatie administratia de la Bucuresti fata de administratia de la Kiev?

Traian Basescu: Nu, simpatia ramane. Sigur... nu-mi este ruda... Presedintele Iuscenko este un lider politic de tip nou, democratic si va pot spune ca Ucraina nu a exclus Romania, dimpotriva, insa exista constrangeri de declaratii de politica externa, de care presedintele Iuscenko trebuie sa tina cont. Din punct de vedere al presedintelui Iuscenko, insa, trebuie sa venim intr-o realitate. Este o diferenta mare intre castigarea alegerilor si castigarea puterii. Dansul a castigat alegerile. Mai trebuie vreo 15 ani ca sa castige si puterea, pentru ca el a castigat alegerile pe structuri ale unei Ucraine condusa de Kucima si care sunt structuri mai putin democratice decat presedintele Ucrainei. Experienta de la noi trebuie sa ne invete ce poate si ce nu poate un castigator de alegeri intr-o tara cum este Ucraina. Ganditi-va ca trebuie sa isi reformeze tot aparatul de stat, fie ca vorbim de administratia civila, fie ca vorbim de serviciile de informatii, fie ca vorbim de armata, tot ce inseamna administratie. Deci este o cale pe care noi am strabatut-o, noi, romanii, am strabatut acest drum pe care Ucraina abia s-a angajat. Va pot spune ca in toate intalnirile, in toate intalnirile, pentru ca Romania are un interes major in democratizarea vecinilor ei, in toate intalnirile cu liderii occidentali vorbesc despre Ucraina si despre nevoia ce presedintele Iuscenko sa nu fie ajutat numai cu declaratii. El trebuie sprijinit sa isi reformeze aparatul de stat, sa devina aparatul democratic, pentru ca puterea sa se exercite democratic. Noi am trecut prin experientele astea, intelegem foarte bine mecanismele si ele trebuie privite, in acelasi timp, rezonabil atunci cand ne referim la ce vrea presedintele Iuscenko si ceea ce in mod real poate sa faca. Sigur, nu o sa ii spuna cum... Nici premierul Roman nu a fost nesincer cand vorbea de democratizarea institutiilor statului, in 1990, 1991, 1992, dar nici nu au facut aceste structuri ce visa premierul de atunci al Romaniei. A existat acest decalaj, care exista in Ucraina, intre castigarea puterii politice si castigarea puterii in mod real. Eu nu vreau nici sa il apar pe presedintele Iuscenko, nu avem legaturi de rudenie, nici nu vreau sa il scuz, dar vorbim de realitatea statala a Ucrainei, pe care noi o putem intelege mult mai bine decat multi altii, pentru ca am trecut prin ea.

Si apropo, ca veni vorba de realitatile 1990-1991-1992 prin care echivalentul lor le tranziteaza Ucraina acum si eu mi-as dori ca aceste realitati sa se implineasca cu aceeasi viteza ca si la noi si in Ucraina, pentru ca acolo situatia este mult mai complicata cu partea de Est, partea de Vest, rusofoni, ucraineni, este complicat. As vrea sa fac o precizare pentru studenti, nu pentru presa. Am vazut tot mai frecvent, chiar azi dimineata era un analist pe un post de televiziune care spunea "De ce nu este Basescu in procesul mineriadei 13-15 iunie 1990?" Macar studentii vreau sa stie ca nu eram in Bucuresti la acea vreme, locuiam la Constanta, eu am venit in Bucuresti abia in 1991, deci nu am fost un vesnic ministru al transporturilor. Am mai fost si in opozitie si in perioada 1992-1996 si in multe situatii, deci nu am de ce sa fiu in fata procurorului Voinea pentru ca nu eram in guvern, locuiam linistit la Constanta si ne uitam la televizor, am vazut si eu mineriada din 13-15 iunie.

Student: Domnule presedinte, intrebarea mea este: care ar fi, dupa opinia dvs., situatia mondiala optima care ar contribui la solutionarea problemelor interne si externe ale Romaniei, un sistem mondial unipolar sau multipolar?

Traian Basescu: Recunosc ca m-ati pus intr-o mare dificultate si cred ca lumea trebuie luata asa cum este. Sunt cativa poli de putere, este NATO in ansamblul lui, daca vreti, SUA, China, Federatia Rusa, UE in ansamblul ei, nici nu putem sa reducem numarul de poli, nici sa ii marim ca nu tine de noi. Trebuie sa recunoastem insa ca, asa cum o fac state mult mai mari decat noi, trebuie sa ne adaptam realitatii la cati poli exista.

Student: As vrea sa intreb cum a colaborat Romania cu Franta pentru solutionarea crizei ziaristilor romani si a ziaristei franceze?

Traian Basescu: A colaborat foarte bine si nu numai cu Franta.

Student: Intrebarea mea este: in ceea ce priveste comunitatea serviciilor de informatii - cum ar putea fi operationala aceasta structura, ce servicii pot face parte din ea si in ce masura si daca cumva trebuie controlata activitatea sa?

Traian Basescu: Aici, problema serviciilor de informatii este o problema complicata oriunde in lume. Ele fac parte din acele structuri de putere ale statului care adesea lucreaza nevazut si lipsa lor de transparenta ridica si foarte multa suspiciune asupra a ceea ce serviciile de informatii fac. Nu am sa va raspund foarte precis la intrebare pentru ca nu mi se pare oportun, dar pot sa va spun ce cred despre serviciile de informatii. Dincolo de a fi un rau necesar, ne place, nu ne place, sunt necesare. Ele au o extraordinara capacitate de a se adapta realitatilor politice, realitatilor sociale. De regula sunt construite pe oameni care sunt educati in ideea de atasament fata de tara, fata de putere. Daca veti lua... si dvs sunteti sociologi, cred ca va imaginati cu usurinta sau vorbiti cu colegii dvs care sunt pe la Academia de Informatii, veti vedea ca pregatirea lor din punct de vedere al atasamentului fata de tara este mai accentuata decat, poate, in multe alte institutii de invatamant superior. De aici insa, ele devin de multe ori un instrument, pe care este la latitudinea oamenilor politici pentru ce le utilizeaza. Poti sa le utilizezi pentru interese politice sau poti sa le utilizezi pentru ceea ce ele au fost concepute sa fie, instrumente de culegere de informatii care sa sprijine decizia politica. Eu nu am aceste elemente, dar se scria mult in presa intr-o vreme ca erau utilizate sa culeaga informatii, sa supravegheze ziaristi, sa... Eu va pot spune ca le-am aprobat programul de activitate vizat prin CSAT si ele au obiective la "extern" de suport pentru politica externa a statului roman, culegere de informatii care sa ne ajute in decizia politica, pentru ca asta este misiunea lor majora pana la urma si, in acelasi timp, odata cu declararea coruptiei la nivel inalt ca fiind o amenintare la adresa securitatii nationale, in interiorul conceptului de buna guvernare, serviciile interne de informatii au, printre altele, ca obiectiv si supravegherea si informarea cu privire la fenomenul coruptiei. Cu ocazia evenimentului cu cei trei cetateni romani - apropo, fac o precizare, vad ca se insista pe ideea ca Munaf, ghidul celor trei cetateni romani a avut si cetatenie romana, nu este adevarat, el nu are cetatenie romana, este irakiano-american, este cetatean al SUA - va pot spune ca am constatat nevoia extraordinara de a exista o comunitate de informatii. Romania are cateva servicii importante de informatii. Este SRI, Serviciul Roman de Informatii, cu misiuni interne de supraveghere si, de foarte multe ori, de contraspionaj, are Serviciul de Informatii Externe, un serviciu eficient, Directia de Informatii a Armatei, care este iarasi o structura extrem de puternica de informatii, destinata insa sa culeaga informatii adaptate la nevoile armatei, mai ales de cand Romania se afla cu trupe desfasurate in multe zone si Directia de Informatii a Ministrului de Interne, care, iarasi, este o structura destul de puternica.

Celelalte structuri informative sunt mai putin importante, dar se simte nevoia crearii unei comunitati de informatii. Cheia in utilizarea democratica a structurilor de informatii este ca ele sa nu ajunga in slujba unui partid, in slujba unei structuri politice sau in slujba unui om. Ele trebuie directionate continuu pentru culegeri de informatii si actiune in sustinerea politicii interne, politicii externe a statului roman, implicit in favoarea celor 22 de milioane de romani. Dar ce trebuie inteles: serviciile de informatii nu sunt structuri de decizie. Nu ele fac politica externa, nu ele lupta impotriva coruptiei. Ele au o misiune fundamentala: culegere de informatii, care sa fie utilizata de factorul politic, de alte structuri ale statului. Se spunea si probabil ati vazut vorbindu-se foarte mult cu ocazia anchetarii lui Omar Hayssam ca Serviciul Roman de Informatii, ca de altfel toate serviciile de informatii, a furnizat foarte multe informatii cu privire la activitatile economice, uneori si de alta natura, ale lui Omar Hayssam. Serviciul de Informatii a furnizat informatii. Decizia era la structurile politice sa-l indeparteze din a avea acces si sustinere de la structurile politice, la parchete sa transforme informatia din informatie in proba si sa materializeze actiuni in justitie. Deci, serviciile de informatii nu fac, ele doar strang informatie care, cu cat este mai curata, cu atat ajuta la o decizie a factorului politic sau a altor institutii, dar ele nu intreprind actiuni nici de justitie, nici de ancheta, ele nu ancheteaza. Cred ca raspunsul este relativ incomplet la intrebarea dumneavoastra pentru ca simt ca ati fi vrut sa spuneti: dar unde va fi comunitatea de informatii, la Guvern sau la Presedintie? Va pot spune ca nu exista nici o disputa intre mine si premierul Tariceanu, ea va fi acolo unde este mai utila si unde poate fi neutra politic.

Ionel Nicu Sava: Multumim de raspuns, domnule presedinte. Dati-ne voie sa va oferim un manual pentru controlul serviciilor de securitate. Este elaborat impreuna cu Centrul pentru Controlul Democratic de la Geneva si speram sa va fie de folos in aceasta activitate.

Traian Basescu: Va multumesc mult.

Calin Cucuietu, student: As vrea, in semn de solidaritate cu studentii care au suferit acum 15 ani sa va intreb ce credeti, va functiona justitia in ceea ce priveste evenimentele din 13-15 iunie?

Traian Basescu: Eu sunt convins ca va functiona justitia. Chiar daca avem multa neincredere in ea, va trebui intr-un fel sau altul sa intelegem ca este singura speranta functionarea justitiei, iar eu ca presedinte nu pot decat sa sper ca va functiona justitia. Sigur, nu sunt nici judecator, nici presedintele inaltei Curti de Casatie sa va garantez, dar, ca presedinte, sper ca va functiona justitia in cazul studentilor care au fost molestati 13-15 iunie si nu numai.

Victor Roncea: Este de mentionat, daca imi permiteti, faptul ca acum exact 15 ani sediul acestei cladiri era devastat de catre trupele paramilitare ale minerilor, era sediul Universitas, colegii nostri erau batuti si arestati din acest sediu in care, iata, astazi putem totusi sa vorbim despre vinovatii acelor momente.

Traian Basescu: As vrea sa va fac o precizare. Sper sa se confirme, venind catre dumneavoastra in masina am auzit la radio, decizia noilor lideri ai minerilor din Valea Jiului de a veni la Bucuresti sa ceara public scuze bucurestenilor pentru ce s-a intamplat si cred ca e un pas catre democratie.

Constantin Gatin: Sunt student in anul II la Facultatea de Sociologie. Vreau sa va intreb cu cine colaborati in prezent, cine sunt consilierii dumneavoastra de politica externa?

Traian Basescu: Cel mai important consilier de politica externa al presedintelui este Ministerul de Externe. Presedintele este primul responsabil de politica externa si are la dispozitie Ministerul de Externe, ca structura majora in laboratoarele careia se elaboreaza pozitii si politica externa a Romaniei. Doamna Anca Ilinoiu este consilier de stat, daca vreti, consilierul de la Cotroceni care raspunde de politica externa, este consilierul presedintelui pe politica externa, dar aici discutam lucrurile de acord fin, daca vreti, ajustarea pozitiilor presedintelui pe o tema sau alta. Dar marele laborator de politica externa pe care il utilizeaza presedintele este Ministerul de Externe al Romaniei. Nu se pot crea doua structuri de politica externa: una la Cotroceni si alta la Guvern. Ministerul de Externe este structura care este consilierul autorizat al presedintelui pe probleme de politica externa.

Ionel Nicu Sava: Domnul profesor Paleologu.

Toader Paleologu: Am o intrebare foarte scurta. Care este atitudinea dumneavoastra in privinta candidaturii Turciei pentru intrarea in Uniunea Europeana si cum vedeti solutionarea reticentelor de ordin demografic si cultural care exista in Vest in aceasta privinta?

Traian Basescu: Domnule Paleologul m-ati pus intr-o dificultate extraordinara. Dati-mi voie sa va raspund in particular.

Toader Paleologu: Va multumesc foarte mult.

Student: Ati mentionat ceva mai devreme ca Romania are un interes major in democratizarea tarilor vecine. Ce m-ar interesa este de ce anume de 15 ani Romania este atat de putin prezenta in spatiul estic? Intrebarea a doua ar fi cand va fi deblocat procesul de acordare sau de redobandire a cetateniei romane pentru romanii care au ramas fara dreptul de a fi cetatean stim cu totii in ce circumstante?

Traian Basescu: Din punctul nostru de vedere, democratizarea spatiului de la Est de frontierele Romaniei este o necesitate de securitate nationala. V-as ruga sa nu luati mot-à-mot expresia, dar avem nevoie de o centura de securitate, o centura sanitara in jurul frontierelor noastre, unde sa stim ca lucrurile se desfasoara democratic si unde sa avem convingerea ca nu exista state care au dezechilibre interne care se pot manifesta in vecinatatea lor imediata. Deci pentru noi democratizarea zonei din jurul nostru este un obiectiv de securitate nationala si nu un simplu obiectiv politic, ca altfel nu am aloca resurse de toate categoriile pentru a contribui atat cat poate Romania in crearea acestui spatiu sanitar de securitate in jurul Romaniei. In ceea ce priveste Moldova, deblocarea procesului de acordare a cetateniei romane stiti probabil ca avem niste constrangeri, care vin chiar din acordul nostru, din Tratatul nostru de aderare la Uniunea Europeana rezulta din acordul Schengen s.a.m.d. Va asigur, insa, ca este unul din obiectivele noastre sa gasim o formula de continuare a procesului de acordare a cetateniei romane pentru romanii care locuiesc in Republica Moldova. Avem in vedere acest lucru si sper sa reusim sa-l dezlegam in perioada imediat urmatoare, o accelerare a acestui proces. Suntem si interesati, probabil stiti ca formula pe care am acceptat-o in relatiile cu presedintele Voronin a fost un singur popor, doua tari independente si suverane. Avem o istorie care nu poate fi mistificata dincolo de limitele acceptabilului. si, pentru a rotunji raspunsul la intrebarea dumneavoastra, mi s-a parut inacceptabil si am facut primul pas fara nici o retinere, ca Romania a reusit ca in ultimii 7 ani dinainte de sfarsitul lui 2004 sa aibe o relatie rece, de multe ori conflictuala cu Republica Moldova. Mi s-a parut inacceptabil din punct de vedere politic si nu era nicidecum un minus in politica externa a Republicii Moldova, ci un mare gol in politica noastra externa. De aceea nu am avut nici o ezitare sa fac prima vizita la Chisinau, sa am o lunga discutie cu presedintele Voronin sa ne stabilim puncte de vedere comune si sa ajungem la concluzia ca sunt mult mai multe lucruri care ne apropie decat orgoliile care ne despart. In acelasi timp, va pot spune ca tratamentul pe care noi il aplicam Republicii Moldova este un tratament de parteneriat. Suntem tari egale, ne respectam egal si nu acceptam noi un tratament de sus al Republicii Moldova, lucru care se pare ca a deranjat cel mai mult in relatiile anterioare cu Republica Moldova. La fel cum noi avem pretentia sa fim tratati cu respect de tari mai mari decat noi, dam acelasi tip de tratament Republicii Moldova. Am convingerea ca ne vom realiza, mai devreme sau mai tarziu, dezideratul de a ne reintalni in Uniunea Europeana. Este unul din obiectivele noastre de politica externa.

Cosmina Ruginis: Domnule presedinte, in prezentarea dumneavoastra nu ati mentionat nimic despre Organizatia Natiunilor Unite si as avea doua intrebari: ce prioritate acordati dumneavoastra participarii Romaniei la ONU si in vederea mandatului pe care Romania l-a avut? Si a doua intrebare: cum vedeti extinderea Consiliului de Securitate si in ce directie? Multumesc.

Traian Basescu: Aici va trebui sa fiu relativ eliptic pentru ca e o fierbere extraordinara in lumea internationala si foarte multe sperante puse, legate de reformarea ONU. Realitatea este ca toata lumea vorbeste de reformarea ONU, dar se vizeaza schimbarea structurii Consiliului de Securitate. Sigur ca noi sustinem modernizarea ONU si in mod categoric aceasta modernizare trebuie sa tina cont de evolutiile de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si pana acum. Foarte multe lucruri s-au schimbat din anii '50 si pana acum si pentru ca o astfel de institutie sa fie eficienta ea trebuie sa tina cont de evolutii. Deocamdata stim insa cu certitudine ca nu s-a formulat ferm o pozitie a Statelor Unite si, de asemenea, China da semne ca va opune veto-ul sau unor modificari la sesiunea din septembrie de la New York, ceea ce inseamna ca noi toti ceilalti putem sa vorbim cat vrem pentru ca asa e regula acolo.

Studenta: Buna ziua, domnule presedinte, sunt studenta la Facultatea de Sociologie. Vreau sa va intreb ceva legat de securitate, dar de securitate sociala.

Traian Basescu: Credeti ca sunt cel mai potrivit? OK.

Studenta: In ce masura considerati ca respingerea Constitutiei in Franta si Olanda va afecta procesul de integrare a Romaniei in UE si daca Uniunea Europeana va impune masuri suplimentare pentru, pe de o parte, pentru a stopa migratia fortei de munca, pe de alta parte pentru a calma spiritele din Europa occidentala?

Traian Basescu: Votul la Constitutia Uniunii Europene sau, corect spus, Tratatul Constitutional este un vot care nu influenteaza evolutia Romaniei sau procesul de aderare a Romaniei. Tratatul Constitutional viza modernizarea institutionala a Uniunii Europene. El este cu totul altceva decat procesul de extindere. Sigur, psihologic, procesul de extindere a avut efect, probabil, in votul din Franta si din Olanda, dar nu exista confuzie intre cele doua actiuni. Una este actiunea de modernizare institutionala a Uniunii Europene si acest lucru l-ar fi rezolvat adoptarea Tratatului Constitutional, care nu a primit un vot suficient in Franta si in Olanda, ceea ce nu inseamna ca s-a oprit procesul de ratificare si alta este Tratatul de aderare pe care Romania si Bulgaria le-au semnat si nimeni nu poate banui ca o entitate politica asa cum este Uniunea Europeana ar putea sa nu-si respecte angajamentele dintr-un tratat. Toate cele 25 de tari membre ale Uniunii Europene au semnat tratatul de aderare cu Romania pe 25 aprilie, toti ministrii de externe care au semnat si premierii care au semnat au avut mandatul guvernelor lor sa semneze tratatul de aderare, ceea ce inseamna ca, din punct de vedere legal, Romania nu are decat sa-si respecte obligatiile pe care si le-a asumat prin tratat pentru ca acesta sa devina o realitate la 1 ianuarie 2007. Eu fac parte din categoria optimistilor, care spun ca vom intra in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. Este un tratat care are doua parti, Uniunea Europeana pe de-o parte si Romania pe de alta parte, ambele parti au drepturi si obligatii. Asa cum noi avem obligatii si Uniunea Europeana are obligatii. Deci intre cele doua este doar un impact psihologic, dar practic nu va exista impact asupra procesului de aderare. Eu mai denumesc procesul de aderare intr-un fel, el nu mai este o problema de politica externa, el a devenit dupa semnarea tratatului o problema de politica interna in mod major pentru ca acolo sunt angajamentele asumate de noi in negociere. Nici unul din acele angajamente nu vizeaza actiuni de politica externa, ci doar respectarea in interior a unor obligatii pe care ni le-am asumat si care sunt standarde ale Uniunii Europene pentru ca Romania sa devina pana la 1 ianuarie 2007 performanta. Atat este, tot acel tratat pe sute de pagini poate fi rezumat in doua cuvinte: Romania performanta. Asta ne-am angajat sa facem pentru a deveni membri ai Uniunii Europene. Concluzie: nu va influenta aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

Ionel Nicu Sava: Daca imi dati voie domnule rector, domnule presedinte. Una din problemele discutate la aceasta universitate, aceasta facultate se refera la urmatorul aspect: Romania si-a dezvoltat in ultimii 15 ani un dispozitiv diplomatic catre Vest, prin care am incercat sa achizitionam, sa obtinem, integrarea NATO si urmeaza integrarea in Uniunea Europeana. Numarul ambasadelor, personalul din ambasade, diplomatii care au fost angajati, fondurile, resursele, sunt toate orientate, daca vreti, catre Vest. in schimb, o data cu mandatul dumneavoastra, al administratiei pe care o conduceti ne-am propus o politica, catre Est. Va rugam, daca puteti detalia, in ce masura putem eventual angaja un dispozitiv diplomatic si catre Est, n-as spune de aceeasi anvergura si de aceeasi amploare, dar cat de cat sa vedem ca se schimba in aceasta, pentru ca, dincolo de dispozitivul diplomatic, dati-mi voie sa va spun, este nevoie de institute, de centre de cercetari, de studii s.a.m.d, care toate ar trebui sa contribuie la definirea si mai ales la asigurarea substantei pentru politica noastra in Marea Neagra si catre Europa de Est. Este o problema generala discutata si din acest motiv am adresat aceasta intrebare.

Traian Basescu: Daca ati observat, pe dispozitivul cu orientare Vest au fost promovati foarte multi ambasadori tineri, care au reusit sa faca fata comandamentelor de politica externa ale Romaniei. In acelasi timp, si o sa va dau un exemplu care pentru mine este relevant din punct de vedere al modului cum a fost tratata relatia pe Est, la Moscova am avut in ultimii sase ani numai ambasadori care nu erau diplomati de profesie, lucru extrem de neplacut si modul cum Romania a fost tratata si perceputa de Federatia Rusa, pe care, oricat ne-ar place sau nu ne-ar place, trebuie sa tinem cont de existenta ei. Si s-a luat decizia, cu scuzele de rigoare pentru aceasta realitate, neavand generatii tinere de diplomati care sa vorbeasca limba rusa, sa impingem catre Est diplomati care au cunostinta, chiar daca nu sunt neaparat vorbitori de limba rusa, dar care au cunostinta relatiilor catre Est. Foarte corecta observatia si aceasta nevoie se simte, completarea dimensiunii noastre de politica externa catre Est nu se poate face doar prin numirea de diplomati. Este clar ca aici trebuie sa existe o constructie bine fundamentata stiintific, politic, bazata pe toate elementele care pot duce la acel fir constant al unei politici externe pe un anumit spatiu si aici implicarea cercetarii este una necesara. Sigur, toti cercetam acum despre Uniunea Europeana, despre NATO. Trebuie sa reinvatam sa cercetam realitatile inconjuratoare de care depinde securitatea natiunii romane si, de ce nu, prosperitatea ei, pentru ca o buna relatie catre Est inseamna o garantie de securitate. O implicare a Romaniei, in problematica din zona Marii Negre si din Est. Este o contributie pe care noi o aducem in structurile din care facem parte. Este una o Romanie cu relatii ostile cu Federatia Rusa, cu Ucraina, cu Moldova, cu Georgia, cu cine vreti dumneavoastra, in interiorul NATO si alta este o Romanie care isi aduce contributia ei spunand: eu am o buna relatie cu Federatia Rusa, cu Ucraina, cu Georgia, cu Republica Moldova, pot fi un partener al lor in relatii bilaterale oricand, iar astea mareste contributia si valoarea de intrebuintare a Romaniei in interiorul structurilor euroatlantice, fie ca si Uniunea Europeana are nevoie de o Romanie cu bune relatii in Est si in Balcanii de Vest si NATO are nevoie de o Romanie cu bune relatii, cu capacitatea de a negocia si de a fi partener in Est sau in Balcanii de Vest. Sunt zone pe care noi le-am parasit, ne-am retras, si trebuie sa revenim prin diplomatia noastra, in primul rand in interesul nostru. Sunt contributii pozitive care dau greutate Romaniei, este un furnizor, daca vreti, de securitate si nu numai un consumator de securitate in interiorul structurilor euroatlantice. Asta intelegem noi ca poate fi o contributie care ne aseaza mai mult in postura de furnizori de securitate si de democratie in interiorul structurilor din care facem parte sau din care vom face parte. Acesta este si motivul pentru care se fac eforturi deosebite acum pentru reactivarea diplomatiei noastre si in Est si in Balcanii de Vest, dar si in statele arabe.

Ciprian Bordeiu: Ciprian Bordeiu ma numesc, de la Secretariatul retelei universitatilor de la Marea Neagra si am o intrebare pentru dumneavoastra: care considerati ca trebuie sa fie rolul universitatilor din Romania in promovarea intereselor nationale din zona Marii Negre?

Traian Basescu: Mi-ati pus o intrebare dificila, dar intotdeauna inteligenta in promovarea unor interese a avut un rol deosebit, inteligenta si cercetarea. Deci, invatamantul superior romanesc nu poate ramane in afara slujirii intereselor de politica externa ale Romaniei si, pentru ca suntem la Facultatea de Sociologie, va pot spune ca unul din elementele pe care oamenii politici le omit frecvent este cercetarea sociologica, pe care ei o inteleg de cele mai multe ori ca fiind cum arati prin sondaje; este departe de a fi aceasta o realitate. Decizia politica de multe ori trebuie fundamentata si pe cercetare sociologica, care vizeaza chiar societatea pe care ai pretentia ca o slujesti si, din acest punct de vedere, este clar sa va trebui sa strangem colaborarea institutiilor statului, a guvernului in mod deosebit cu sociologii din Romania extrem de importanti.

Eugen Tomac: Eugen Tomac ma numesc, sunt masterand la Facultatea de Istorie si redactor la revista "Magazin Istoric". Domnule presedinte, ati mentionat ca de la Bucuresti vedeti relatia Bucuresti-Chisinau ca doua state diferite dar acelasi popor. As indrazni sa va spun ca, la Chisinau, in momentul de fata se editeaza un "Manual de Istorie a Republicii Moldova" in care noi, Romania, suntem "agresori" si ca acest lucru distanteaza foarte mult acest proces al reintalnirii noastre. Dumneavoastra, ca presedinte al tuturor romanilor, ne-ati promis ca ne veti reda demnitatea de roman tuturor romanilor. In conditiile in care in Basarabia romanii sunt considerati de catre autoritati minoritati, iar romanii din Ucraina sunt in continuare profund discriminati, cum vedeti dumneavoastra rezolvarea acestor grave probleme legate de identitatea romanilor aflati in Basarabia? Imi permit sa spun Basarabia si Bucovina pentru ca sunt student la istorie. Va multumesc foarte mult.

Traian Basescu: Daca veti urmari actiunile din ultima perioada, probabil ati vazut ca s-au facut niste schimbari majore la Institutul Cultural Roman, iar acest institut are ca obiectiv major refacerea legaturilor culturale ale romanilor de peste granite cu patria mama. Din acest punct de vedere, actiunea este si finantata si sustinuta politic si, cel putin la nivelul declaratiilor, sustinuta si de presedintele Voronin si de presedintele Iuscenko. Din punct de vedere al editarii de manuale imi este destul de greu sa comentez politica interna a unui stat vecin, dar eu sper ca doar aveti o informatie si nu o realitate, macar pentru anul viitor sa nu se mai tipareasca.

Eugen Tomac: Sunt tiparite deja, o parte.

Traian Basescu: Poate nu se mai distribuie. Sa vedem. Am spus "poate".

Eugen Tomac: Sa speram. Multumesc.

Studenta: Vroiam sa va intreb daca studentii basarabeni mai pot spera intr-o reluare sau macar grabire a procesului de redobandire a cetateniei romane.

Traian Basescu: Am raspuns. V-am spus ca avem dificultati, o sa incercam sa-l rezolvam, este in atentia noastra pentru ca este in politica noastra sa facem cati mai multi cetateni romani nascuti in Moldova.

Ionel Nicu Sava: Domnule profesor Dungaciu, ultima intrebare, va rog.

Dan Dungaciu: Intrebarea mea este punctuala, se refera la Republica Moldova, mai exact la Mitropolia Basarabiei, care este institutia cea mai romaneasca din Republica Moldova, este finantata de statul roman pana la urma si are un statul paradoxal. Ea a fost validata, legitimata printr-o decizie europeana la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, sustinuta de un avocat american care si-a oferit serviciile gratuit pentru asta, cetatean american si britanic, si institutia care a fost prima vizitata de ambasadoarea SUA in Republica Moldova, prima institutie la care s-a dus a fost Mitropolia Basarabiei si care, in conformitate cu un sondaj Gallup de la Chisinau este pe locul trei ca nivel de incredere in Republica Moldova cu 66%. Intrebarea mea este urmatoarea: s-a pus problema, s-a discutat ca, cu ocazia vizitei dumneavoastra la Chisinau, sa va intalniti cu un reprezentant al Mitropoliei Basarabiei, poate chiar cu mitropolitul Petru si, daca nu s-a intamplat asta, a fost un blocaj din partea institutiilor care fac politica externa la Bucuresti sau un blocaj din partea institutiilor de la Chisinau?

Traian Basescu: S-a intamplat la Bucuresti intalnirea, deci am avut intalnirea cu clerul ortodox roman din Moldova, dar la Bucuresti, nu la Chisinau, iar deplasarea mea la Chisinau, cele doua deplasari pe care le-am facut la Chisinau au fost intr-un program atat de strans din punct de vedere politic incat nu am avut timp decat de o singura intalnire cu societatea civila, care sustine romanismul in Republica Moldova. In acelasi timp, ce vreau sa intelegeti foarte bine: nu este obiectivul meu sa avem o politica agresiva in raport cu Moldova. Agresivitatea am vazut la ce a dus, la 7 ani de suspendare, practic, a relatiilor politice. Trebuie construita o relatie buna si de incredere cu Republica Moldova. Mi-ati atras atentia ca totusi acesta poate fi un canal si nu numai PRO TV si alte reviste romanesti. Va multumesc.

Student: Nu prea exista reviste romanesti.

Traian Basescu: De limba romana?

Student: Da. Nu exista nici un ziar la Chisinau, editat la Bucuresti care se...

Traian Basescu: Nu editat la Bucuresti, editat acolo in limba romana.

Student: Exista un singur ziar, cotidian, in limba romana...

Traian Basescu: Si vreo doua, trei reviste, da.

Student: Si vreo doua, trei reviste, in conditiile in care zilnic in limba rusa apar 215 pagini de publicatii in intreaga Republica Moldova. Credem ca trebuie sa fim mai prezenti acolo.

Traian Basescu: Incercam sa fim, fara sa bruscam lucrurile, pentru ca nu avem nici un interes sa ne trezim cu un refuz. Pentru ca presedintele Voronin acolo are o politica ce tine de ani buni. Un politician care a castigat de doua ori cu partidul lui alegerile in Republica Moldova este un politician care in primul rand a imprimat populatiei un anumit mod de a gandi si de a vedea lucrurile; ca proba a fost sustinut in continuare, iar de lucrurile acestea, cand nu se tine cont in relatiile bilaterale, nu faci decat sa pierzi tot. E o realitate, realitatea pe care o da votul, iar aceasta politica a fost votata in Moldova. Din acest motiv actiunea noastra de refacere a unei relatii stranse cu Moldova este o actiune migaloasa. Cei care au incercat sa bruscheze relatia nu au ajuns decat la ridicare de ziduri pe Prut si nu e interesul nostru. Sunt mult mai calm decat par.

Ioan Panzaru: A fost o intalnire intensa, bogata, pentru care ii multumim domnului presedinte. S-a evocat in acelasi timp trecutul recent al Universitatii, ultimii 14-15 ani, a fost evocat prezentul, care este orientat spre securitate si prosperitate, dar si viitorul. Foarte multe nadejdi ale studentilor se indreapta spre, domnule presedinte. As vrea sa inchei spunand ca securitatea costa, ea are un pret si va urez sa va dea Dumnezeu intelepciune ca sa platim pentru securitatea Romaniei un pret cat mai putin posibil.

Traian Basescu: Va multumsc mult, domnule rector. Va multumesc dumneavoastra, studentilor, pentru rabdarea de a sta cu un om politic mai bine de o ora si jumatate. Va asigur ca voi reveni cu placere la dumneavoastra. La revedere si succes in sesiune!

Cum s-ar spune, presedintele Basescu e incheiat la toti nasturii si declaratiile pe care le face par a tine seama de cateva perspective simultan--adica raspunsurile sale acopera unghiuri multiple, ca si cum ar minimiza potentialul pentru necaz. Pare a fi un jucator politic redutabil pe care n-ai vrea sa-l ai ca adversar. Tot ce se poate spera este ca interesele in numele carora actioneaza sa fie aliniate cu indemnul electoral, adresat romanilor, de a trai mai bine!

Da click aici ca sa vezi totul!


Interviul din RL cu presedintele Traian Basescu

Nu putine au fost datile in care peromaneste a avut ceva de spus dspre seful statului roman, d-l Traian Basescu. Iata acum un interviu, aparut in Romania Libera din 22 iunie, din care portretul presedintele Basescu apare cititorului din propriile sale vorbe. Ar fi multe de spus, nu atat despre continutul dialogului cat despre caracterul si maturizarea in functie ale presdintelui.

- Se implinesc sase luni de cand ati depus juramantul in calitate de presedinte. Veti face un bilant?
- Nu m-am angajat la un bilant, ci la masuri. Dar voi avea un moment in care imi voi spune punctele de vedere si despre functionarea institutiilor, si despre ce a facut, ce a reusit si ce nu a reusit institutia prezidentiala. Chiar daca nu este vorba de un bilant. Un bilant inseamna mult mai mult decat ceea ce imi propun sa fac.
- Cine a lucrat bine? Dati-ne un exemplu! Cine a lucrat cel mai bine? Cine nu si-a facut treaba?
- Vreti sa incepem un bilant acum? Haideti sa o lasam pentru cand voi decide sa anunt public rezultatele.

Nu se pot face schimbari peste noapte

- Multi se asteptau ca dupa preluarea puterii Alianta D.A. sa faca schimbari la varful Justitiei, serviciilor secrete, altor institutii importante ale statului. Dar dumneavoastra ati preferat sa le dati un termen, care a parut un fel de sansa. Multora li s-a parut aceasta strategie riscanta. Care a fost motivatia?
- Motivatia este una singura. In primul rand vreau sa creez sentimentul ca institutiile statului nu sunt dependente de politic continuu. Trebuie sa punem capat acestei modalitati de a schimba structurile de conducere la nivelul tuturor institutiilor numai pentru ca nu au aceeasi culoare politica cu noi, guvernantii. Pe de alta parte, la nivelul Presedintiei nu discutam de schimbarea unui director la o mica intreprindere, discutam despre inlocuiri la nivelul unor structuri ale statului extrem de importante. Acestea nu se pot face peste noapte, trebuie cugetate, bine calculate si cand se ia decizia se ia in deplina cunostinta de cauza asupra sistemului. Si mai ales daca schimbi trebuie sa stii ca ai pus omul potrivit pentru a face la randul lui schimbarile de care este nevoie. Din acest motiv mi s-a parut intelept sa nu procedez la concedieri imediate, ci sa astept sa vad, sa evaluez si pe urma sa fac Parlamentului propuneri de schimbari la nivelul serviciilor, la nivelul altor structuri care tin de presedinte.
- Vorbim de mari surprize?
- Nimeni nu poate vorbi de surprize aici. Vor fi schimbari, in mod categoric, vor fi si mentineri pe functii.
- Poate fi numit actualul guvern Calin Basescu?
- Nu.
- Va intreb pentru ca presedintele executiv al PSD, Adrian Nastase, tocmai va acuza intr-un interviu de tendinte totalitare.
- El poate sa ma acuze. Ce va pot spune este ca spre deosebire de guvernarea anterioara, in care intre presedinte si premier a fost o lupta surda pentru putere, in actuala guvernare nu exista aceasta lupta. Oricat se straduiesc unii ca din declaratia unui parlamentar sau a nu stiu cui sa faca imaginea unui razboi intre palate, el nu exista. Va pot spune ca ne corelam foarte bine. In acelasi timp, eu imi indeplinesc atributele constitutionale si nu voi fi de partea Guvernului, cum nu voi fi de partea vreunei institutii. Voi fi cel care, in baza Constitutiei, reprezinta cetatenii in fata institutiilor statului asa ca ori de cate ori voi considera necesar voi face observatii publice la adresa institutiilor statului, fie ca ele tin de Executiv sau de alte zone ale puterii.

Mai sunt "mici scame" in coalitie

- Credeti ca actuala coalitie calca acum pe urmele CDR din cauza problemelor din interiorul ei? Un exemplu recent este tradarea de la Comisia de regulament, iar Emil Boc le-a dat un ultimatum conservatorilor...
- Nu, nu calca pe urmele Conventiei, pentru ca Alianta, in fondul ei, este foarte solida. Si o spun cu responsabilitate si nu propagandistic. Sigur mai sunt mici "scame" intre membrii celor doua partide, dar pe fond Alianta este solida, iar blocajul pe care l-au introdus eventual UDMR si partidul domnului Voiculescu in schimbarea sefilor celor doua Camere este un blocaj conjunctural, cred eu, Alianta avand pana la urma forta sa-si indeplineasca obiectivele.
- Credeti ca din cauza acestor "scame" liberalii nu vor acum alegeri anticipate, desi e clar ca ar fi inclusiv in avantajul lor?
- Cred ca este in primul rand ingrijorarea premierului Tariceanu cu privire la realizarea programului de integrare in Uniunea Europeana. O ingrijorare pe care, chiar daca nu o impartasesc, considerand ca un proces electoral nu poate impiedica Guvernul sa-si indeplineasca in continuare obligatiile, nu pot sa nu tin cont de ea. Pana la urma relatia mea cu premierul Calin Popescu Tariceanu este una de parteneriat si doi parteneri isi respecta punctele de vedere.
- Si atunci vom avea sau nu vom avea alegeri anticipate?
- Doar daca va fi de acord cu acest lucru si premierul Tariceanu. Altfel nu vom avea.
- S-a spus ca PD e de acord cu alegerile anticipate fiindca dvs. sunteti cel care controleaza in continuare partidul, ceea ce, firesc, este anticonstitutional. Cum comentati?
- Eu nu controlez Partidul Democrat si nici nu intentionez sa o fac. In acelasi timp ar fi o demagogie sa spun ca nu am nici un fel de legatura cu Partidul Democrat in afara relatiilor de serviciu. Sunt legat de PD, de acolo am plecat si, intr-un fel sau altul, sunt la curent cu ce se intampla in interiorul Partidului Democrat pentru ca liderii actuali ai PD ma informeaza. Eu nu pot sa-i resping. In acelasi timp, in nici un caz nu pun degetul pe prevederi din programul lor politic, sa spun "asta sa fie asa" sau nu pun degetul pe oameni. Este decizia lor ce-si aleg si cum isi construiesc viitorul partidului.

Fara ingerinte

- Ion Iliescu a fost pus sub invinuire de procurorii Parchetului Militar. Opiniei publice i-au fost aduse la cunostinta zilele acestea dezvaluiri din dosarul Mineriadei 13-15 iunie 1990. S-a comentat la un moment dat ca subiectul Iliescu ar fi fost lansat pentru a abate atentia opiniei publice de la rapire. Care este parerea dvs.?
- Cred ca sunt multi care nu inteleg. Obiectivul pe care se pare ca incep sa mi-l ating este descatusarea Justitiei, iar acest lucru se manifesta pe toate planurile, indiferent ca discutam explicarea, anchetarea a ceea ce s-a intamplat la mineriade sau in zona economica. Foarte multi vad in spate o actiune punctuala a lui Traian Basescu in functie de interese. In realitate nu exista nici un procuror si nici un judecator pe care sa-l fi sunat sa-i cer o anume actiune. Pur si simplu am incercat sa dau incredere institutiilor statului, ca pot merge inainte pe oricare din planurile pe care le considera prioritare. Si ca ingerinta politica nu va functiona. Iar rezultatele le vedem si pe langa asta apar tot soiul de speculatii, dar sunt doar speculatii ale unei societati care, evident, nu este sanatoasa complet. Inca avem boala scenaritei, boala puterii politice care se amesteca in justitie si multe alte boli.

Cine urmeaza la rand sau Top 300

- S-a amestecat puterea politica, de pilda, in cazul Patriciu? Pana la ce nivel au mers ingerintele?
- Declaratiile publice care s-au facut, asa cum am spus-o, nu au prins bine, pentru ca au aratat lipsa de disponibilitate a actualei Aliante de a lasa justitia sa functioneze. Nu este permis nici unui om politic sa intervina, creand presiune publica asupra structurilor justitiei, fie ca vorbim de Parchet, fie ca vorbim de instante sau chiar de cei care ancheteaza, de politisti.
- L-a sunat Tariceanu pe Ilie Botos sa intervina pentru Dinu Patriciu?
- Nu, doamna (rade - n.r.)! Nu l-a sunat nimeni.
- Credeti ca pana la urma Ion Iliescu va merge la puscarie? Stiti ca au alergat ziaristii dupa el la Sena, si l-au intrebat: "Domnule presedinte, veti merge la puscarie?". Si a fugit.
- Eu cred ca dosarul Mineriadei trebuie lamurit corect. Fara patima si fara ca cineva sa incerce a atrage profituri politice. Dar Romania si-a inceput evolutia democratica pe o mare necunoscuta si, la fel cum mi-am propus sa rezolv problema dosarelor Securitatii, pentru ca asta tine de institutia prezidentiala, la fel voi lasa libera justitia si voi cere public clarificarea a tot ce s-a intamplat de la Revolutie incoace, fie ca e vorba de mineriade, fie ca e vorba de mari colapsuri financiare sau de colectarea de averi uriase. Apropo de asta, vreti sa va uitati in Top 300 publicat de revista Capital? Pe urma uitati-va la cei mai buni-platnici de taxe si impozite! E o neconcordanta teribila intre Top 300 si cei mai buni platitori de taxe si impozite din Romania. Intrebarea este: cei mai bogati sunt si cei mai bun-platnici? E un exemplu. Justitia, institutiile statului trebuie sa functioneze.
- Vom avea si alte condamnari de rasunet? Sunt anchetati de astazi "rechinii" sau "pestii cei mari"?
- Nu stiu. Eu cer un singur lucru justitiei, zi si noapte si ori de cate ori am ocazia, sa aplice legea. De fapt, este pilonul care ne lipseste dintr-o democratie adevarata, functionarea corecta a justitiei si a institutiilor statului. In rest, legi avem, dorinta de democratie avem fiecare dintre noi. Avem o singura mare problema: inca nu functioneaza justitia ca intr-un stat de drept.

Cost de tip Cozma

- Ati vazut ca Miron Cozma, cand a fost eliberat, a laudat-o pe Monica Macovei si a declarat ca are incredere mare in Monica Macovei ca va face dreptate, apoi el a pozat in mare victima...
- Este un tip de abordare care in primul rand nu face cinste nimanui. El trebuie sa stie ca nu Monica Macovei l-a pus in libertate, ci Ion Iliescu si stie foarte bine acest lucru. Monica Macovei a facut ce am facut si eu: a cerut justitiei sa functioneze corect in toate imprejurarile, chiar daca exista si un cost de tip Miron Cozma. Este important ca in spatele justitiei sa ramana decizii, hotarari legale, este mai important decat orice in momentul de fata.

Interpolul a sesizat despre transferuri de bani in strainatate

- Sustineti anchetarea tuturor politicienilor care sunt implicati, intr-un fel sau altul, in transferurile de bani ale grupurilor de interese, ale marilor mafioti in strainatate?
- Categoric da si, in acest sens, s-au demarat pasi in urma unor sesizari venite prin Interpol.
- Cate comisii rogatorii se fac?
- Atatea cate vor trebui facute.
- Ati fost dvs. primul informat despre aceste transferuri?
- Nu, nu eu am fost. Eu am fost informat de institutiile statului care au intrat si ele la randul lor in posesia unor informatii de aceasta natura.
- Ma refer la guvernul anterior si la fostul presedinte, pentru ca vroiam sa va intreb si care ar fi gradul de complicitate intre aceste grupari si clasa politica.
- Este ridicat. Oameni, inclusiv politicieni, care au fost si sunt beneficiari ai unor transferuri in strainatate. Dar despre aceste lucruri la momentul potrivit vor trebui sa informeze institutiile abilitate. Eu am portofoliul de informatii. Nu am dreptul, pana cand se confirma aceste informatii, sa acuz pe cineva.

Deschidere economica spre state arabe

- Atunci cand ati vorbit de axa Washington-Londra-Bucuresti ati fost destul de mult criticat pentru excluderea altor parteneri importanti, fapt care a adus Romaniei prejudicii. Desi unii se grabeau sa ingroape relatiile cu Franta, iata ca primul ministru si presedintele Chirac v-au felicitat.
- E o pasiune a unora de a vedea numai ce vor. Este clar ca din punctul nostru de vedere avem probleme de securitate nationala. Romania se afla la frontiera NATO si a Uniunii Europene si de la frontiera de est incepe o zona de conflict inghetat, extrem de periculoasa ca evolutie, iar aici imperativele noastre de securitate nationala ne cer intarirea relatiei strategice cu Statele Unite si Marea Britanie, iar din punctul de vedere al relatiei cu Europa avem o relatie perfecta as spune, atat cat poate ea fi perfecta, pentru ca insasi Europa are problemele ei. Uitati-va la miscarile ce se petrec in Europa in ultima perioada, iar prioritatea noastra zero este integrarea in Uniunea Europeana! Sunt doua lucruri care nu sunt incompatibile, iar Romania trebuie sa-si dezvolte politica externa in interes national in primul rand. Am sa va mai dau un argument care totusi trebuie spus cinstit. In momentul de fata insasi Europa, din punctul de vedere al securitatii nationale, are nevoie de parteneriatul si alianta cu Statele Unite. Nu vad de ce nu ar avea nevoie Romania de acest parteneriat.
- In general, multe din tarile arabe nu sunt vazute bine de americani si nici chiar de NATO. Cum credeti ca vor privi partenerii nostri strategia apropierii de unele tari arabe? Ca pe o tradare sau ca pe o oportunitate de a profita de relatiile Romaniei, care poate fi un mijlocitor intre ei si aceste state?
- In primul rand trebuie privit din punctul de vedere al interesului Romaniei. Romania are nevoie si de alte piete decat pietele Uniunii Europene. Inca nu suntem la nivel de performanta economica la care sa stam in competitie cu economiile performante ale statelor membre ale Uniunii Europene. Si atunci o deschidere politica inspre zona araba nu poate decat sa genereze deschidere economica si acest lucru este unul de care avem nevoie. Romania, traditional, a avut piete in tarile arabe si trebuie sa revina pe pietele tarilor arabe.

- Ce le spuneti acum, dupa reintoarcerea celor trei ziaristi acasa, celor care au sustinut ca ar fi mai bine ca Romania sa-si retraga trupele din Irak?
- Nu le spun decat ce le-am spus si in timpul crizei ostaticilor. Ca Romania nu-si schimba politica externa in functie de conjuncturi, ca politica externa romaneasca este un pilon pe care deja il duc toate partidele, indiferent care ar fi la putere, ca interesul national nu se schimba conjunctural.

Se va respecta Tratatul de aderare

- Care a fost cel mai important mesaj pe care l-ati primit zilele trecute la Bruxelles?
- Mesajul ca Romania va intra in Uniunea Europeana si ca se va respecta tratatul de aderare a Romaniei la UE. Acest mesaj l-am primit si de la presedintele Chirac, si de la cancelarul Shroeder, si de la premierul Tony Blair, si de la Silvio Berlusconi, si de la regele Belgiei. Nu exista lider politic european care sa spuna "nu vom respecta Tratatul de aderare a Romaniei". De altfel, chiar tratamentul pe care l-am primit pana acum. Dupa ce se termina Consiliul European, Romania era brifata despre ce s-a discutat. La acest Consiliu European Romania a fost la masa liderilor politici ai Europei.
- A existat o declaratie a unui inalt oficial european care spunea ca e foarte bine ca Romania scoate la lumina cazuri de rasunet. Ce v-au spus ei despre coruptie?
- Eu va pot spune ca la Bruxelles in randul liderilor europeni exista sentimentul ca Romania a pornit extrem de rapid sa recupereze avansul pe care-l avea Bulgaria si incepe sa fie tot mai credibila atat in lupta anticoruptie, cat si in procesul de modernizare a justitiei, de adaptare a justitiei la cerintele europene, in seriozitatea cu care isi respecta angajamentele, chiar daca ele nu au fost luate de acest guvern, dar sunt angajamentele Romaniei si le respectam.
- Stiti ca s-a spus la un moment dat "ceea ce se intampla acum nu este decat o mare galagie?". Daca ar fi asa, exista sanse ca totul sa para o parodie. Se va merge intr-adevar pana la capat?
- Eu va asigur ca se va merge pana la capat. De altfel, este cunoscut opiniei publice faptul ca eu intotdeauna urmaresc obiectivele pana la capat. Nu voi fi partener la o comedie ieftina. N-am dreptul, in primul rand pentru ca 22 de milioane de romani asteapta Romania moderna, Romania performanta si, din punctul meu de vedere, voi face tot ce se poate sa le-o dau. Sa le creez conditii sa traiasca in acea Romaniei moderna.

Procesul comunismului: expertiza si recunoastere

- Veti declansa procesul comunismului, cerand scuze in numele statului roman in fata Parlamentului pentru atrocitatile comise de regimul totalitar?
- Nu stiu daca asta ar declansa procesul comunismului. In acelasi timp, eu am avut o discutie cu domnul Ticu Dumitrescu pe aceasta tema. Daca va aduceti aminte, a mai fost o recunoastere a sefului statului roman, recunoasterea Holocaustului. Dar acea recunoastere a avut la baza un studiu si documente. Eu asta i-am cerut domnului Ticu Dumitrescu: "Dati-mi probele care sa justifice o astfel de atitudine a sefului statului roman!". Imi trebuie acea expertiza, dincolo de ceea ce stim toti, de la parinti, de la unchi, de la oricine. Imi trebuie un document stiintific, care sa probeze atrocitatile pe care le-ar fi facut comunismul in perioada anilor '50, dar si dupa aceea, banuiesc ca la asta se refera, cu detinutii politici, cu munca fortata si asa mai departe.
- Si daca veti primi expertiza?
- Categoric voi face ceea ce trebuie sa faca seful unui stat democratic, sa recunoasca o realitate.

Un articol de Simona Popescu de la Romania Libera

Da click aici ca sa vezi totul!


Reactii de la vladica la opinca

Din sectiunea Eveniment a ziarul Ziua (21/06/2005) aflam de reactiile presedintelui Basescu la intalnirea mai marilor UE din saptamana trecuta, menita sa aprobe bugetul UE.

"Resursa fundamentala pentru dezvoltarea Romaniei este crearea unui mediu de afaceri corespunzator si nu neaparat 30 sau 28 de miliarde pe care i-am primi de la UE in intervalul 2007-2013", a precizat seful statului
Presedintele Traian Basescu a declarat ieri ca i se pare "incorecta" abordarea tarilor membre legata de bugetul Uniunii Europene si ca Romania ar trebui sa adopte pozitia exprimata de cele zece state nou intrate, care au spus: "Daca nu va intelegeti intre voi cei mari si vechi, noi suntem gata sa ne reducem bugetul, astfel incat problemele bugetului 2007-2013 sa nu fie o problema politica atat de mare".
Seful statului considera ca acestea sunt lucruri pe care Romania trebuie sa le spuna, mai ales ca tara noastra s-a restructurat si si-a pregatit economia pentru integrarea in Uniunea Europeana. Din acest motiv, presedintelui i se pare inadmisibil ca discutiile despre extindere sa se blocheze "pe un buget care oricum nu inseamna cheia dezvoltarii unei tari proaspat intrate in UE, ci efortul national" pe care trebuie sa-l faca economia romaneasca si cetatenii Romaniei. "Resursa fundamentala pentru dezvoltarea Romaniei este crearea unui mediu de afaceri corespunzator si nu neaparat 30 sau 28 de miliarde pe care i-am primi de la UE in intervalul 2007-2013", a precizat seful statului, subliniind: "UE este in primul rand o idee despre pace si mai putin despre bani. O Uniune Europeana unita garanteaza o Europa care se poate dezvolta in pace si fara discrepante uriase. Este conceptul de la care noi plecam in ideea realizarii Europei unite. Nu diferenta de 2 miliarde care ar putea fi alocata Romaniei sau altui stat in interval de zece ani este prioritatea noastra".

peromaneste: Domnule Basescu, este frumoasa principialitatea pozitiei dvs, far indoiala! Problema este alta insa, daca pentru Romania nu va fi o problema 2 miliarde in sus sau jos, cu atat mai putin va fi o problema pentru bugetul UE...

Garantarea pacii
Prezent la Forumul economic franco-roman, organizat de revista Bucharest Business Week, Traian Basescu a vorbit despre evolutiile politice din interiorul statelor membre UE care, in opinia sa, nu sunt dramatice. "Poate ne-am obisnuit prea usor sa pronuntam cuvantul criza. Sunt dispute care provin din modul de functionare al UE. Interesul national se aseaza de cele mai multe ori deasupra Uniunii si pozitia unor politicieni de varf din UE este de inteles", a comentat presedintele. In ceea ce priveste Romania, avand in vedere disputele legate de bugetul UE pentru intervalul 2007-2013, Traian Basescu a dat asigurari ca tara noastra se va alinia celor zece state nou intrate, exprimand disponibilitatea "sa discute inclusiv o reducere a contributiilor financiare la bugetul UE, care se va rasfrange si asupra sumelor alocate Romaniei, cu conditia sa fie o pozitie generala a statelor din grupul 10+2". "O astfel de pozitie va fi de natura sa atraga atentia statelor membre ce se considera pioni ai UE ca de fapt Uniunea este o idee despre pace si mai putin despre bani. O Uniune Europeana unita garanteaza o Europa care se poate dezvolta in pace si fara discrepante uriase. Este conceptul de la care pleaca Romania si este prioritatea ei numarul unu: garantarea pacii pe continentul european", a spus Traian Basescu.

peromaneste: Aici chiar ca ne-ati pierdut domnule basescu. Cum adica UE este despre pace? Romania intre in UE ca sa fie lasata in pace de catre cine? Si atunci de ce am mai intrat in NATO? Chiar asa de periclitata sa fie pacea Romaniei ca ajungem sa platim polita de asigurare dubla? Pai credeti ca daca UE sa codeste la 2 miliarde isi va baga pielea in saramura pentru mentinerea pacii romanesti? Testul romanesc al pacii europene, o stim cu toti prea bine, este cel al OSCE in Transnistria! Testul pacii iugoslave a fost cam pierdut de UE pana una alta... Pana la urma, de ce n-ar fi UE despre porumbei (ai lui Picasso, pacii, ai Cismigiului) daca tot mentionati pacea?

Avantajele occidentalilor
Presedintele Traian Basescu considera ca politicienii vest-europeni "s-au obisnuit sa vorbeasca prea mult electoratului lor despre ajutorul pe care il dau tarilor din Europa de est, nementionand niciodata avantajele aduse propriilor natiuni de extinderea europeana". Seful statului a precizat ca doar a "observat" si nu a "criticat" asa-zisul blocaj privind Tratatul constitutional, pus "pe seama extinderii Uniunii Europene".
Traian Basescu a explicat ca exista un avantaj de ambele parti in procesul largirii UE, tinand cont de faptul ca in Romania, spre exemplu, "avem camioane din UE, pe soselele din Bucuresti circula autoturisme din UE, iar in supermarketurile din tara 50% din produse sunt importate din UE". In acest context, sefului statului i se pare incorecta abordarea tarilor membre ale Uniunii referitoare la bugetul UE pentru intervalul 2007-2013.

peromaneste: Da domnule Basescu, aici va recunoastem si ne bucuram ca luati o asemenea atitudine! Toti au de castigat, nu numai nou-integratele.

Birocratia, redusa pana la sfarsitul anului
Basescu a subliniat ca decizia politica luata este ca, la 1 ianuarie 2007, Romania sa fie o tara performanta, ceea ce implica in mod automat realizarea obligatiilor asumate. "In fond nu ni se cere decat sa intram in normalitate. Ni se cere sa avem o Justitie corecta, performanta, sa diminuam coruptia, sa asiguram un mediu concurential corect. Este optiunea noastra sa devenim membri ai UE, trebuie sa fie si optiunea noastra sa ne modernizam, sa devenim performanti", a spus presedintele. El a anuntat ca pana la sfarsitul acestui an va fi emisa legislatia necesara pentru reducerea birocratiei in Romania, astfel ca anul 2006 "sa ne gaseasca cu un set legislativ care sa imbunatateasca mediul de afaceri". "Avem convingerea ca nu exista alta solutie pentru Romania decat un mediu de afaceri sanatos, performant, care sa stimuleze investitiile romanesti si straine si munca", a spus Presedintele. Traian Basescu apreciaza ca Romania se va dezvolta extrem de rapid in urmatorii 10 ani. "Vom avea o politica stimulativa pentru economie, constanta, consecventa, care nu va cunoaste urcusuri si coborasuri din punct de vedere al mediului de afaceri. Anul 2005 este pentru noi un an de tranzitie, un an in care trecem de la o politica a fostului guvern profund orientata pe o directie sociala, catre o politica de stimulare a economiei, care sa genereze resursa pentru o protectie sociala adecvata, prin asigurarea locurilor de munca tinerilor", a aratat seful statului.

peromaneste: Noi aici am propus si scaderea numarului de parlamentari. Stim ca nu-i usor, insa cat aveti poporul de partea dvs. faceti-o!

Diminuarea aparatului de stat
El a mai spus ca in evolutia viitoare se va produce o diminuare a aparatului de stat, pe masura ce legislatia de resort, care este acum in pregatire si va intra in vigoare la 1 ianuarie 2006, va reduce birocratia la nivelul aparatului central si local, obiectivul autoritatilor romane fiind acela de a face cat mai usoara investitia si cat mai usor accesul cetateanului la administratia locala. "In toamna acestui an, probabil, legislatia care vizeaza debirocratizarea aparatului de stat va fi lansata in dezbatere publica si adoptata pentru a intra in vigoare la 1 ianuarie 2006", a mentionat presedintele. In ceea ce priveste atat de mult discutata "drenare a creierelor romanesti catre statele dezvoltate", in acest moment presedintele Basescu o considera "o exagerare" pentru ca atat firmele romanesti, cat si societatile multinationale din tara noastra lucreaza foarte mult cu forta de munca tanara. Seful statului si-a exprimat optimismul ca noua generatie "este cea care trebuie sa isi asume tot mai puternic responsabilitatea evolutiei viitoare pozitive a Romaniei". "Nu am nici un dubiu ca avem nevoie sa absorbim in toate zonele economiei generatiile noi de absolventi ai facultatilor romanesti, care sunt pregatite sa preia Romania in noul ei concept de tara moderna si europeana", a subliniat Traian Basescu.

peromaneste: Nu va mai vedem de ceata retoricii. Bineinteles ca nici dvs. nu le puteti spune tuturor pe nume asa ca vom trai si vom vedea.

Apel la contributia partenerilor
Pe de alta parte, premierul Tariceanu a declarat ieri la conferinta Vienna Economic Forum ca mentinerea sprijinului Uniunii Europene pentru crearea unui mediu de afaceri transparent in Sud-Estul Europei si incurajarea investitiilor straine sunt ingredientele necesare viitoarei constructii europene.
Unitatea Europeana, a afirmat primul-ministru, nu poate insemna numai convergenta politica. Ea trebuie sa se reflecte si in extinderea sanselor de dezvoltare regionala, in extinderea pietelor si a capacitatilor de productie ale companiilor europene pe intreg continentul.
In acest sens, Uniunea Europeana are nevoie de contributia responsabila a partenerilor sai in consolidarea politicilor comune in plan economic, social, al securitatii si actiunii externe. "Nu putem ignora capacitatea tarilor noastre de a crea punti de cooperare si de expansiune economica spre regiunile invecinate UE", considera premierul Tariceanu.

peromaneste: citroen-Tariceanu mai bine ramanea sa vanda masini. Algoritmul, bata-l vina!

Poarta de acces catre est
Primul-ministru a apreciat ca tarile din Sud-Estul Europei nu mai trebuie sa fie privite doar ca o ancora de extindere a activitatii companiilor vestice: "Putem fi o importanta poarta de acces catre vecinatatea estica, o punte pentru construirea unor legaturi profitabile cu parteneri din zona Marii Negre si Caucazului de Sud". Prioritatile de cooperare sunt, dupa cum a mentionat premierul Tariceanu, atragerea de investitii in constructia coridoarelor de transport pan-europene, crearea unei comunitati a energiei in Sud-Estul Europei, inclusiv a unei Burse regionale a energiei ce ar putea fi gazduita in Romania. Guvernului Romaniei doreste sa atraga in regiune investitii in domenii cu rezonanta competitiva pentru Uniunea Europeana, cum ar fi comunicatii, IT, constructii de masini.

peromaneste: Si cand te gandesti ca astea-s vorbe de prim ministru. Oricum, idei mai tehnice care speram sa-i iasa.

Intrebarea peromaneste este: cine i-o fi spus din interior/soptit din exterior presedintelui Basescu ca ce a spus dansul ar fi o solutie? Si daca e o solutie, care sa fie problema?
"Daca nu va intelegeti intre voi cei mari si vechi, noi suntem gata sa ne reducem bugetul, astfel incat problemele bugetului 2007-2013 sa nu fie o problema politica atat de mare".

Anualizat, bugetul Uniunii pentru Romania (6 miliarde pe an) e o suma asa de mica si pentru UE cat si pentru Romania ca nu te poti intreba cine l-a sfatuit pe presedintele Basescu sa spuna asa ceva. Considerand ca si din alte capitale de state nou-integrate au venit declaratii similare, asta suna ca scrisorile de 'realizarea planului' din teritoriu care erau primite 'sus'. Rabatul englezesc este de 3 miliarde de lire sterline pe an--putin mai putin decat valoarea alocata Romaniei. Care-i talcul aici? Vezi la comentarii reactiile de la nivelul 'opinca' si o analiza a rabatului englezesc in conditiile contributiilor englezesti!

Da click aici ca sa vezi totul!


Misterele lui Nastase

In timpul unei intalniri de vineri cu Ali Akbar Farazi, ambasadorul iranian la Bucuresti, presedintele Camerei Deputatilor, Adrian Nastase, a sustinut ca Iranul a atins un nivel bun in cladirea increderii in ceea ce priveste activitatile sale nucleare. Mai mult, d-l Nastase a spus ca atitudinea Statelor Unite fata de activitatile nucleare ale Iranului este de natura politica. Presedintele Camerei Deputatilor de la Bucuresti a mai aratat ca Romania doreste promovarea relatiilor cu Teheranul si ca va raspunde cat de curand invitatiei presedintelui Parlamentului iranian, Gholam Ali Haddad Adel, de a vizita Iranul.

Iata si declaratia iranienilor aparuta in Tehran Times:

Category: Politics

Date: Sunday, June 19, 2005

U.S. attitude toward Iran, political: Romanian speaker

VIENNA (IRNA) -- Chairman of Romania's Chamber of Deputies Adrian nastase said on Friday the U.S. attitude regarding Iran's nuclear activities has a political nature.

Iran, in its nuclear activities has reached a good level of confidence-building, he said in a meeting with Iran's Ambassador to Bucharest Ali Akbar Farazi.

He noted that his country is willing to promote relations with Tehran since the two countries enjoy long-term friendly relations.

He further extended his gratitude to Iran's Majlis speaker Gholam-Ali Haddad Adel for his official invitation and expressed hope that he could pay an official visit to Iran at the earliest possible time.

During the meeting, the two sides exchanged views on political, economic and parliamentary relations as well as regional and international developments.

Cooperation in oil and gas field, reconstruction of war-torn Iraq and Afghanistan, holding 16th joint commission session, laying pipelines to transfer Iran's natural gas to central European countries, Iran's nuclear activities and 9th presidential elections were among issues discussed by the two sides.

Pe de alta parte, Directia de presa a Camerei Deputatilor precizeaza ca Adrian Nastase "nu a facut astfel de afirmatii, exprimandu-si totala surprindere fata de o maniera abuziva de a pune in circulatie astfel de informatii fara temei", informeaza Mediafax. In comunicat se arata ca se va solicita Ambasadei iraniene la Bucuresti corectarea acestor informatii.

Deci d-l Nastase infirma oficial ceea ce iranienii sustin quasi-oficial.

Dintre multele posibilitati, iata doua:

  1. D-l Nastase a spus ceea ce sustin iranienii, dar nu si-a dat seama ca va fi citat. In acest caz, la ce i-ar fi folosit sa-i zahariseasca pe iranieni? Un posibil raspuns este dat chiar de iranieni care vorbesc de o vizita, petrol si gaze. Ce interese are atunci d-l Nastase in companii de petrol si gaze? Oficial sau sa fie vreo interventie pentru prietenii sai europeni (vechi si de stanga)?
  2. Daca d-l Nastase n-a spus asa ceva, ce interes au iranienii sa se agatze de declaratiile unuia care i-a apus soarele politic? Tensiunile diplomatice ce ar rezulta de aici ar fi prea mult pentru a putea fi compensate de o declaratie cu picioare asa scurte.

In continuare, ar trebui verificat daca intalnirea de care se vorbeste s-a intamplat si daca au fost martori/stenografi. Acestia din urma pot fi chemati in instanta sa dezvaluie continutul conversatiei. De asemenea, din functia sa oficiala, poate d-l Nastase sa intretina conversatii despre conducte iraniene cu gaze naturale catre Europa Centrala? Daca da, exista un context oficial mai larg in care asemenea discutii au fost intretinute? Episodul acesta poate avea o dimensiune mult mai mare decat aceea a unui incident diplomatic. Nervii euro-americani sunt incordati la maximum pentru a decide soarta/rezolva situatia programului nuclear iranian...

In incheiere, iata niste intrebari 'lamuritoare':
  • De ce natura sa fie indiciul ca d-l Nastase face apel la o 'corectare' din partea ambasadei iraniene?
  • Sa fie acesta intr-adevar codul diplomatic sau codul tacerii?
  • Are acest episod potentialul de a-l depasi pe cel cu ostatecii?
  • Care este parerea ta cetitoriule?

Nota bene: Sa ne aducem aminte de ultima iesire internationala la rampa a impuscatului: Teheranul...

Da click aici ca sa vezi totul!


Aspirantilor la pribegie si nu numai

De la un Forum Ziua, iata un dialog interesant dintre cativa romani plimbati, unii chiar ramasi pe acolo, despre romanitatea 'de dincolo', sau Romerica in vocabularul peromaneste. Din lista-i posibila de atribute, enumeram:
  • Colorat pe alocuri;
  • Hiperbolizat fie pentru deliciul cititorului, fie din lipsa argumentelor;
  • Pretentios stiintific;
  • ...
  • Romanesc!

De la: +
America romanului prapadit si fudul
Acum trei ani, cand inca mai eram in post, am hotarit sa plec in vizita la vara-mea in Los Angeles. Am facut cerere de concediu ( aveam 36 de zile adunate ) si am primit oferta de a ramane 45 de zile, urmand sa fac un raport despre situatzia romanilor intalnitzi. Normal ca aici nu voi da nici un nume,ma voi referi numai la efectele observate si trecute in raport:
-singurul element care ii uneste pe romanii din America este pizma fatza de un alt roman ; motivul este intotdeuna acelasi: de ce are mai mult, de ce s-a apucat sa faca asta daca nu e in stare , vrea sa se dea mai cu motz ,etc. )
- originea romana este ascunsa ( chiar daca ea transpare de la o posta ) iar ei chiar cred ca sunt americani get-beget. Se fac ca nu mai stiu sa vorbeasca,incearca sa creada ca nu au fost nascutzi si crescutzi la Cucuietzii din Deal si chiar ( unii ) cred asta;
-datorita unui asa zis superpatriotism nu ishi lasa copii sa invetze romana:
- cei mai multzi nu cunosc legislatzia americana si se lasa jecmanitzi de avocatzi care au gasit o foarte buna vaca de muls:
- in cadrul bisericii ( vorbesc aici numai despre 3 comunitatzi religioase pe care le-am vizitat ) sunt lupte de 100 de ori mai tari ca aici pe forum: se parasc, sw denigreaza, se lauda ca vor face si drege desi pana la urma nu misca un deget. Dar nu cumva sa faca altul ceva bun ca imediat explodeaza.
Am intalnit insa si 3 familii care au avut taria sa-si recunoasca esecul aventurii. Atat.
In rest, plini de raie si cu coada precum capra.

De la: traktorist sin SUA
Re: America romanului prapadit si fudul
Romanii care au cetatenie americana sint Americani. Asta este definitia. Sa fii tigan itzi mai trebuie sa te pricepi sa cinti, dar !
Daca 3 au recunoscut esecul, ceilalti probabil ca nu au recunoscut. Nu cumva asta e treaba personala si nu are nimic comun cu apartenetza la un grup ? Nu cumva se vedea asta si acasa ? Nu sint mai mult de 3 romani ratati in Balta Alba ? Esecul lor nu poate fi pus pe seama americii.
America este a americanilor si nu o potzi pricepe venind la..... biserici. Eu nu ma duc la biserica si uite ca ai fi gasit 4 care recunosteau esecul. Ca uite ca muncesc mai mult ca in Romania ca astia au ogoare mai multe ;-)
Si ce inseamna esec in dictionarul tau ? A fost prins la furat, nu a invatat limba, e lenes, e sarac cu duhul ? A fugit nevasta cu altul ?
Ai vazut roman si balos ? Cu par pe limba ?

De la: Paul din Ohio din SUA
Re: America securistului frustrat
Eu nu am vazut asa ceva de aproape 25 de ani de cind traiesc in aceasta tara.Este adevarat ca din cind in cind am auzit, de securisti scandalagii, gen + care au fost trimisi exact pentru aceste scopuri si care creau turbulente menite a arata "dezbinarea" romanilor . In toate comunitatile romanesti nu am intilnit nici urma de barfa (poate ca nu am fost eu pe faza) sau alte mincatorii, comune in Romania ruso-securista (aceste racile erau de fapt necesare acolo pentru atomizarea societatii si deci a controlului absolut). Dimpotriva, in general, romanii cu state mai vechi in America ii ajuta pe cei mai "noi". De fapt nici nu exista "gheto-uri" romanesti in America. Romanii se intilnesc la diferite ocazii si pot sa-si aleaga vizitatorii si eventual prietenii (nu am auzit nici un roman sa-l aleaga pe unul ca + ; se cunoaste de la o posta ce hram poarta). Toate intilnirile la care am participat eu au fost civilizate, placute si le-am repetat de cite ori am avut ocazia. Poate alti romani americani au avut altfel de experiente?

De la: JP
Re: America romanului prapadit si fudul
Ce trebuie sa intelegi tu este ca mutatul in alta tara nu schimba omul in mod radical. Oamenii plecati dintr-un anumit mediu se adunca pe criteriul compatibilitatii si creeaza acelasi mediu din care au plecat. Saracia si fudulia sint inca foarte la moda in Romania din cite stiu, si nu cred ca au aparut din senin la debarcarea pe tarim american. Imi pare rau ca ai nimerit intr-un mediu asa de rau, insa nu cred ca trebuie sa generalizezi. Si inca odata: obisnuitii comunitatilor religioase nu sint oamenii cei mai de calitate. Ai vizitat 3 comunitati religioase... prea multe dupa parerea mea. Adevarul e ca pe ceilalti nu prea aveai cum sa-i intilnesti in cele citeva zile petrecute de tine in America. Si pe noi tot la biserica ne-au trimis cind am sosit aici. Dar nu ne-a luat mult sa ne lecuim.

De la: +
Re: America romanului prapadit si fudul
Fiecare efect are o cauza. Eu voiam sa subliniez cauza cvasigenerala, cea care tine de " calitatzile " romanilor, indiferent ca ei sunt in Romania sau undeva in lume.Am intalnit si oameni care muncesc, castiga, si care mi-au zis: e drept avem bani ca sa traim bine dar suntem terminatzi psihic. Concediul nu e mai mare de 14 zile, ne sculam la 5 si ne culcam la 10, mancare indiferent de unde am lua-o e toata modificata genetic si plina de hormoni, etc. Unul, care era de la Sibiu zicea ca daca ar vrea sa cumpere mancare bio ar trbui sa aiba leafa de 3 ori cat o are, in schimb acasa , la Sibiu avea gradina ,sera propie, crestea pasari, etc. L-am intrebat : bine , da de ai plecat? Raspuns: ca m-am luat dupa niste laudarosi ce mi-au impuiat capul, am vandut tot, am aratat ca am bani sa ma intretzin si mi-au aprobat. Aveam 33 de ani , acum am 45. Ma simt ca de 60, ".
Cat priveste bigotismul americanilor - americani, aia de sunt acolo nascutzi cum zice tractoristul, depaseste orice imaginatzie posibila. Popa asta de se scrie despre el e bolnav mintal, pe cand acolo ei se lasa se fie imbolnavitzi.
Stiu ca cei sunt in Romania si viseaza o America roza or sa zica: Asta minte ! In America curg rauri de lapte si miere care doar pe noi ne asteapta !
Ce dulce e ignorantza !

De la: traktorist
Re: America romanului prapadit si fudul
Cine ti-a spus tie ca in America curge lapte si miere ? Trebuie sa le meritzi si pt asta te duci la arat. Imi pare rau de tine ca ti-ai pierdut concediul in Los Angeles. Americanii merg in .... Aruba.
Ca unu din sibiu are sera, ce are asta cu ceilalti romani ?
Eu nu am sera nici acolo si nici aici. Ca nu s-a descurcat , pare mai mult treaba lui si nu a mea si cu atit mai putzin a ta.
Locuri de munca sint, posibilitati sa te recalifici daca te-a prins vremea militian sau CFR-ist. Cine l-a oprit ? Eu nu am intelegere pt cei care nu se descurca. Sint sanse si sa si le ia fiecare.
Cit priveste la a da vina pe America..... America nu da concedii, nu da alocatii , nu da locuri de munca romanilor . America nu da nimic. America nu pune in traista,
Asta e frumusetea ! Ca america rasplateste pe cei capabili sau care vor sa fie capabili si care isi iau singuri.
Nu este obligatoriu sa te duci la lucru si esti liber sa pleci in gradinile Sibiului chiar acum .

De la: paraipan
Lui +
+-ule .. le amesteci. Si le amesteci cumplit. In primul rind, un studiu privind Diaspora Romana, necesita profunde cunostiintze Sociologico-Istorice referitoare la fenomenul emigratiei. Vad ca nu ai aflat inca, cum ca emigratia este eventul / fenomenul catalogat (cvaziunanim) pe o scara a intensitatii, a fi pe primul loc in privintza stress-ului. Este cea mai grea / mare incercare prin care poate trece o fiintza umana. Mai mare de cit moartea unei fiintze apropiate (mama, sotie, copil) sau participarea la un razboi. Si este normal. Prin emigrare, omul isi pierde pentru totdeauna, asa cum Toffler spunea "zona de stabilitate". Adica tot environmentul, social, cultural, uman in care s-a nascut si a crescut. Cele mai successfull emigrari se fac cu familia. Este celula de baza, ce poate conferi un minim de stabilitate psihica indivizilor membri. Cel mai greu este de unul singur. You are on your own, that's it. Emigratia e de cind lumea. Oamenii au migrat continuu, ba dupa o pajiste mai verde, ba dupa o apa mai mare, ba dupa un .. dinozaur mai gras. Emigratia de azi este floare la ureche in comparatie cu marile emigrari de altadata, cele Bretone in Acadia (sec XV), Scotziano-Engleza (sec XV-XVI), Irlandeza (dupa 1840), Italiana (1880), Scandinave (1900). Acu' nu mai mori pe o corabie, nu mai arunci cadavrul copilului peste bord, in ocean. Acum iei un Airbus / Boeing si'n citeva ore esti in .. AMERICA. And then what?
Este un element fundamental care deosebeste emigrantul de restul oamenilor. DETERMINAREA. Asta nu s-a schimbat nici azi, cind avionul a luat locul corabiei. Nu poti compara Scotzianu care-si punea nevasta si copiii pe o corabie de 80m, intr-un sejur de 3 luni spre ceatza Halifax-ului, cu Monchericu' din cafenele Cismigiului, care dupa un stagiu de dealership la Toyota / VW etc, se duce sa sparga … Nev Yorka. Asta dupa mintea lui .. subtzire. Cu determinarea lui, acum 300 de ani acest Moncheric, ar fi dat clar coltzu' pe parcursul calatoriei. In ziua de azi, un emigrant (care n-ar fi trebuit sa emigreze) nu mai moare in timpul calatoriei. Azi se .. plinge. Ca-i prea multa munca, ca una, ca alta. Bravo'm. Nu era mai bine la 1,600? Pai, ca da.
Orice natiune are un segment de indivizi aprox 10-20%, uneori mai ridicat (Englezi, Irlandezi, Scotieni, Francezi, Italieni). Si noi Romanii avem un procentaj de populatie (personal il estimez pe la 10%) de indivizi, care "n'au stare". Popular se spune ca ISI IAU LUMEA'N CAP. Nu discut motivele. Da'i o characteristica genetica (cromozomul 15). Dovedita. O sa aflati in anii care vor veni, cum ca preselectia pentru emigrare se va face prin analiza DNA. De ce spun asta? Va fi o masura buna. Pentru ca vor preveni dezastre. Se vor preveni multe cazuri in care indivizi clar inadaptabili (io le zic NEDETERMINATI), se vor face praf in procesul emigrarii. Mai bine sa stea molcom. Sa nu se arunce’n gol.
Acum, draga +, dupa hinturile astea, va trebui sa refaci calatoria in US. Si cu o alta perspectiva, sa revezi acelesi locuri si oameni. Vei intzelege mai bine ce s-a intimplat cu ei.


PS Acuma, …vezi tu … merita sa faci come-back'ul daca esti un adevarat scientist, si te intereseaza intr-adevar fenomenul emigratiei. Daca lucrarea ta urmareste doar scopuri mici, de genul … care-i de-al nostru si care nu-i, nu te mai du. It's useless. Pentru asta, … ajunge ce-ai vazut.


Propunem si o alta pista pentru a deslega misterul Romericii: Abia atunci cand vor fi romani, vorbitori de limba romana, in diaspora americana care sa fi ajuns milionari/miliardari nu o sa le mai fie jena unora si altora sa-si invete copiii limba romana. Atunci vor avea modele si simboluri confirmate de societatea in care traiesc si la care aspira sa se integreze. Abia atunci vor realiza ca a fugi de romanime nu echivaleaza cu a fugi de saracie. Pana atunci, din pacate pentru cauza romanitatii de pretutindeni, cea mai buna sansa a lor e sa ajunga americani--vezi una din interventiile lui traktorist de mai sus.

Altfel, sunt foarte putine natiile care s-au pastrat ca atare pe unde au ajuns. Grecii si evreii sunt exemple la indemana. Irlandezii sunt un caz special.

Raspunsurile si pozitiile dvs. vor fi asteptate si apreciate fie aici la comentarii, fie pe lista de discutii peromaneste (vezi invitatia din dreapta sau de la sfarsitul paginii!).

Da click aici ca sa vezi totul!

Postări populare