Numaratoarea inversa: Ceausescu pe ultima suta

Cronologia pricipalelor evenimentelor din Europa înainte de căderea lui Ceauşescu - perioada 1985-1989

• 11 martie 1985. Plenara extraordinară a CC al PCUS îl alege pe Mihail Sergheevici Gorbaciov în funcţia de secretar general al CC al PCUS.
• 28-29 martie 1985. Nicolae Ceauşescu este ales cu unanimitate de voturi, de Marea Adunare Naţională a RSR, în funcţia de preşedinte al României, ca urmare a rezultatului alegerilor din 17 martie. 
• 23 aprilie 1985.Mihail Sergheevici Gorbaciov propune trecerea la reforme economice de mare anvergură. Sunt enunţate premisele programului perestroika.
• 26 aprilie 1985. Şefii de stat ai ţărilor participante la Tratatul de la Varşovia hotărăsc prelungirea duratei de valabilitate a acestui tratat cu încă 20 de ani.
• 17 octombrie 1985.Este instituită starea de necesitate în Sistemul energetic naţional al României, prin decret prezidenţial,  şi se trece la regimul militarizat al acestui sistem.
• 16 mai 1986.Nicolae Ceauşescu semnează la Moscova programul privind dezvoltarea colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifice dintre România şi URSS până în anul 2000.
• 12 noiembrie 1986. Are loc la Bucureşti şedinţa extraordinară a Consiliului Militar al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia.
• 23 noiembrie 1986.  Nicolae Ceauşescu organizează în România un referendum pentru reducerea cu 5% a armamentelor, efectivelor militare şi a cheltuielilor de apărare ale ţării.
• 25-27 mai 1987. Vizita oficială în România a lui Mihail Sergheevici Gorbaciov.
• 4 iunie 1987. Mihail Sergheevici  Gorbaciov prezintă Biroului Politic al CC al PCUS raportul asupra vizitei oficiale efectuate în România. Anunţă răbdarea pe care o are în relaţia cu Ceauşescu.
• 7 noiembrie 1987.Nicolae Ceauşescu participă la manifestările de la Moscova dedicate împlinirii a 70 de ani de la „Revoluţia din octombrie 1917”. Întâlnirile cu Mihail Sergheevici Gorbaciov sunt protocolare, reci.
• 15 noiembrie 1987.  Mişcarea muncitorească de la Braşov.    
• 26 februarie 1988. Este emisă la Washington Declaraţia oficială a Guvernului SUA prin care se anunţă hotărârea de a se retrage României “Clauza naţiunii celei mai favorizate”, începând cu 3 iulie 1988.
• 28 februarie 1988.  Guvernul României publică o declaraţie prin care anunţă renunţarea la “Clauza naţiunii celei mai favorizate” în relaţiile cu SUA.
• Mai 1988.Janos Kadar demisionează din fruntea Partidului Comunist Ungar şi lasă locul lui Karoli Grosz.
• 4 octombrie 1988.  Vizita în URSS a lui Nicolae Ceauşescu. Face un demers pentru creşterea volumul schimburilor economice între URSS şi România, precum şi creşterea cotelor de energie furnizată de URSS României.
• 1-2 februarie 1989.Sunt înaintate conducerii superioare de partid a URSS Raportul Comisiei Bogomolov şi Raportul Iakovlev, împreună cu raportul special al ministrului de Externe asupra consecinţelor schimbării regimurilor comuniste din Estul Europei cu regimuri perestroikiste.
• 24 februarie 1989. Ministrul de Externe al URSS îi înaintează lui Mihail S. Gorbaciov un Memorandum privind evaluarea consecinţelor schimbării regimurilor comuniste din Europa de Est.
• 10 martie 1989.Scrisoarea celor şase. Silviu Brucan este contactat de BBC să confirme autenticitatea scrisorii.
• 11 martie 1989.Pasaje din scrisoarea celor şase sunt difuzate de BBC şi Europa Liberă.
• 12 martie 1989. Întâlnirea Iliescu-Măgureanu, stimulaţi de difuzarea Scrisorii celor şase.
• 31 martie 1989.Nicolae Ceauşescu informează Comitetul Politic Executiv de plata datoriei externe.
• 12 aprilie 1989.Nicolae Ceauşescu anunţă oficial printr-un discurs că România a plătit integral datoria externă.
• 29 - 30 mai 1989- Întâlnire la nivel înalt a Consiliului Nord-Atlantic de la Bruxelles. Repartizarea problemelor României către Franţa, urmând ca situaţia din ţara noastră să fie subiect al discuţiilor Mitterrand-Gorbaciov.
• 4 iunie 1989.Primele alegeri libere din Polonia şi implicit din  Europa de est
• 27-28 iunie 1989. Adoptarea propunerii CPEx al CC al PCR privind realegerea, la Congresul al XIV-lea, a lui Nicolae Ceauşescu în funcţia de secretar general al PCR.
• 7 -8 iulie 1989. Bucureşti: Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Ceauşescu şi Gorbaciov la un pas de a se lua la bătaie în urma unei întâlniri private în fosta vilă de protocol a lui Alexandru Drăghici din Cartierul Primăverii.
• 24 august 1989.  Polonia, primul guvern necomunist din Europa de Est. Tadeusz Mazowiecki devine prim ministru după ce candidatul communist nu poate forma un cabinet.
• 10 septembrie 1989.Ungaria deschide graniţele către Austria
• 18 octombrie 1989.RDG: Erik Honeker este schimbat cu Egon Krenz
• 9 noiembrie 1989.Căderea zidului Berlinului. Guvernul RDG permite părăsirea ţării fără vize.
• 10 noiembrie 1989.  Conducătorul Bulgariei, Todor Jivkov, este înlăturat printr-o lovitură de  palat. Locul lui este luat de  Peter Mladenov.
• 13 noiembrie 1989. Nicolae Ceauşescu este informat de Departamentul Securităţii Statului că, la întrunirea şefilor de stat şi de guvern din ţările membre NATO, s-a hotărât repartizarea problemelor României către Franţa.
• 20-24 noiembrie 1989. Congresul al XIV-lea al PCR, la care Nicolae Ceauşescu este reales în unanimitate secretar general al PCR.
• 27 noiembrie 1989.Fuga Nadiei Comăneci
•  
•  DECEMBRIE 1989
•  
• 2-3 decembrie 1989. Întâlnirea la nivel înalt SUA-URSS de la Malta. 
• 3 decembrie 1989, după ora 22.00. Generalul Iulian Vlad îl informează pe Nicolae Ceauşescu asupra deciziilor luate la Malta de liderii SUA şi URSS, şi anume înlăturarea lui Ceauşescu simultan cu Noriega, în Panama.
• 4 decembrie 1989. Întâlnirea la nivel înalt de la Moscova a statelor participante la Tratatul de la Varşovia pentru comunicarea rezultatelor de la Malta
• 4 decembrie 1989.Ultima întâlnire bilaterală Ceauşescu-Gorbaciov. În mod diplomatic, Gorbaciov îi dă semnalul că trebuie să renunţe la putere.

DIN URMATOAREA STENOGRAMA, DAR MAI ALES DIN MERSUL LUCRURILOR DE 21 DE ANI INCOACE, SE POATE DEDUCE FAPTUL CA SOVIETICII LA NIVEL INALT S-AU PREDAT ORDINII MONDIALE PE MODEL AMERICAN.  GORBACIOV N-AVEA CUM SA SE GANDEASCA LA REFORMELE INITIATE FARA APROBAREA SI CONCURSUL CONDUCERII SOVIETICE.  AMERICANII LE-AU DAT SOVIETICILOR OPTINUEA DE "Détente"  DIN 1967 PANA IN 1979, CAND A VENIT REAGAN LA PUTERE.  ESTE PLAUZIBIL CA SOVIETICII AU CEDAT ATUNCI CAND BREJNEV A MURIT, LA RELATIV SCURT TIMP DUPA CE REAGAN A INCEPUT SA JOACE CARTEA ESCALADARII CONFLICTULUI INTRE SISTEME.  


RUSII LUI PUTIN REGRETA MISCAREA FACUTA DE GORBACIOV, INSA JOACA BINE MERSI IN SISTEMUL AMERICAN.  DEOCAMDATA.  CE FAC CHINEZII IN TIMPUL ASTA?  STUDIAZA SI TRATEAZA TOTUL DE PARCA AR AVEA ETERNITATEA LA DISPOZITIA LOR.  CE FAC AMERICANII?  ...DE CAP CUPLUL DE LA COTROCENI-VICTORIA SI RASPANDESC VIRUSUL EST EUROPEAN LA MAGREBIENI/ARABI.

Stenograma întâlnirii dintre Ceauşescu cu Gorbaciov din 4 decembrie 1989

La întâlnire au participat tovarăşii Constantin Dăscălescu, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, şi N.I. Rîjkov, preşedintele Consiliului de Miniştri al URSS.

M.S. Gorbaciov: Tovarăşe Ceauşescu, în primul rând aş dori să vă felicit în numele conducerii noastre pentu încheierea cu succes a Congresului dumneavoastră. Eu cred că dumneavoastră sunteţi satisfăcut de rezultatele Congresului. În societatea dumneavoastră, în rândul comuniştilor români, după câte mi-au povestit tovarăşii noştri, reacţia este bună la hotărârile Congresului.
În numele meu şi al conducerii sovietice, vă adresez dumneavoastră şi întregii conduceri de partid un salut cordial şi cele mai bune urări de succes în înfăptuirea hotărârilor Congresului.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Eu aş dori să vă mulţumesc pentru salutul adresat şi, la rândul meu, aş dori să vă adresez şi eu, în numele conducerii noastre de partid, al meu personal, dumneavoastră şi conducerii sovietice, un salut călduros.
Desigur, sunt bucuros că am convenit să avem o întâlnire, deşi este nevoie de o întâlnire mai lungă.

M.S. Gorbaciov: Vom căuta timp şi pentru aceasta.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Sunt foarte multe probleme de discutat.
Vă mulţumesc pentru felicitările adresate în legătură cu încheierea Congresului. Într-adevăr, a fost un Congres bun şi s-a încheiat cu rezultate bune. Acum trebuie să lucrăm pentru a realiza în practică cele hotărâte de Congres.

M.S.Gorbaciov:Întotdeauna, după un mare eveniment de acest fel, mai ales după un congres, avem în faţă sarcini foarte mari. Totdeauna este aşa.
La noi situaţia necesită o atenţie foarte mare. Noi aşa o şi abordăm. Preocuparea noastră principală este să ne descotorosim de elementele care au îngreunat dezvoltarea noastră. Desigur, noi suntem ataşaţi opţiunii noastre şi nu putem fi de acord cu încercările care se fac de a aprecia drumul pe care noi l-am parcurs până acum ca un drum de greşeli şi speranţe neîmplinite. Este un proces complex şi o astfel de cotitură în lume, cum este revoluţia noastră, nu se poate aprecia numai prin "alb şi negru", chiar dacă judecăm după criterii mari, istorice, şi fără să exagerăm.
Eu cred că nu putem să admitem din punctul de vedere al adevărului şi al moralei, să se subaprecieze ceea ce au făcut generaţiile premergătoare. Ei au trăit, şi-au sacrificat sănătatea, viaţa, însăşi şi s-au bucurat, cu toate că au fost şi drame. De aceea noi dorim, prin perestroika noastră să acumulăm tot ceea ce este bun şi să deschidem perspectivele societăţii. Bineînţeles că procesul acesta este complex, dar noi sperăm totuşi la un succes şi ştim că nu va fi un succes rapid.

Tov. Nicolae Ceauşescu: La Congresul nostru noi am avut – nu mult, dar am avut – un pasaj special despre Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi despre marile realizări ale popoarelor sovietice. Totuşi, ceea ce au realizat popoarele sovietice în istorie nu poate fi şters şi nu poate fi uitat.

M.S. Gorbaciov: Acesta ar fi un altfel de neadevăr, încă şi mai prost decât cele care se spun.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Sigur că într-o asemenea activitate grandioasă au fost şi lipsuri, şi greşeli, şi abuzuri, dar istoria nu reţine niciodată decât ceea ce asigură mersul înainte.
Eu salut ceea ce aţi spus dumneavoastră tovarăşe Gorbaciov, cu privire la necesitatea de a pune într-adevăr, cu putere în evidenţă, ceea ce s-a realizat în construcţia socialismului, pentru că în acest fel popoarele sovietice vor fi şi mai mult mobilizate în realizarea noilor obiective. Sigur, trebuie să perfecţionăm continuu organizarea societăţii, metodele economice, tot ceea ce trebuie să asigure construcţia mai bună a socialismului.

M.S. Gorbaciov: Eu cred că aceasta este o remarcă foarte consistentă, pentru că noi deseori am întârziat în rezolvarea multor probleme care erau coapte.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Însă să ştiţi că ceea ce se face acum, peste 10 ani tot va fi învechit, dacă nu vom avea permanent în vedere ceea ce este nou.

M.S. Gorbaciov: Categoric.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Esenţialul este să realizăm socialismul ca să asigure o viaţă mai bună oamenilor şi materială şi spirituală.

M.S. Gorbaciov: Îl rog pe tovarăşul Stoica să vă traducă ultimul articol pe care l-am scris în legătură cu ideile socialismului şi perestroika. Acolo sunt expuse toate aceste lucruri.

Tov. Nicolae Ceauşescu: M-am uitat prin el şi am o traducere scurtă.

M.S. Gorbaciov: Dar din extrase nu iese totul foarte clar.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Mă gândesc să vă şi răspund.

M.S. Gorbaciov: Foarte bine.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Însă putem face aşa: două delegaţii ale partidelor noastre – dacă vom găsi şi pe alţii ar fi bine, dar acum este greu să elaboreze un material mai general despre socialism şi perspectivele lui.

M.S. Gorbaciov: Nu sunt împotrivă.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să ştiţi că multe partide cer şi aşteaptă acest lucru şi sigur, ar saluta dacă Uniunea Sovietică ar lua parte activă la această activitate.

M.S. Gorbaciov: Foarte bine.

Tov. Nicolae Ceauşescu:M.S. Gorbaciov: Bine. Să dăm această sarcină secţiilor ideologice şi internaţionale şi să înceapă să lucreze – probabil mai întâi la nivel ştinţific şi pe urmă la nivel politic.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Pe urmă, îl vedem împreună.
Pentru că suntem la problemele acestea, hai să începem cu problema unei întâlniri a partidelor comuniste şi muncitoreşti. Desigur, nu vreau acum să luăm o hotărâre, însă să ştiţi că foarte multe partide au ridicat această problemă. De aceea noi am şi înscris în hotărârea noastră că vom acţiona în această direcţie. Am putea face un grup de iniţiativă.

M.S. Gorbaciov: Eu am gândit puţin altfel.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să înceapă să lucreze.

M.S. Gorbaciov: Eu sunt mai mult pentru ideea pe care aţi propus-o în scrisoare. Totuşi, ar trebui ca noi în cadrul ţărilor socialiste să avem o dezbatere pe această tematică. Cum putem să ieşim la o întâlnire mai largă fără să precizăm poziţia în problemele noastre?

Tov. Nicolae Ceauşescu: Aceasta necesită un timp mai lung de pregătire. Însăşi creearea acestui grup ar avea o influenţă mare şi pentru ţările socialiste, să ştiţi, şi nimeni nu este pentru o conferinţă unde să se spună aşa sau aşa. Deci ar fi foarte bine, totuşi, ca un grup de iniţiativă să fie format şi să înceapă să lucreze. Acesta ar fi şi un ajutor pentru ţările socialiste.

M.S. Gorbaciov: Noi înţelegem astfel: Comitetul Central al Partidului Comunist Român să facă un sondaj de opinie, pentru că acum nu este prea prielnic momentul. A fost cândva o aosemenea atitudine prielnică, un asemenea spirit favorabil unei consfătuiri, dar pe urmă a început un proces de regândire a locului şi rolului partidelor şi acum există o astfel de dorinţă – fiecare doreşte să-şi facă ordine în casa proprie.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Vreau să vă spun deschis: a fost un timp când noi am fost împotriva unor asemenea conferinţe.

M.S. Gorbaciov: Acum alţii sunt împotrivă.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Dar nouă ni s-au adresat multe partide şi tocmai pentru că este o situaţie foarte grea în mişcarea comunistă, avem răspunderea să facem ceva, chiar dacă vor veni un număr nu prea mare de partide.
Ştiţi ce a spus Lenin în 1903?

M.S. Gorbaciov: Nu ştiu!

Tov. Nicolae Ceauşescu:Oricât de puţini am fi, tot trebuie să ridicăm steagul. Oamenii au nevoie să vadă că se acţionează în direcţia creşterii influenţei socialismului şi întăririi mişcării revoluţionare.

M.S. Gorbaciov: Eu am gândit că ceea ce facem noi în direcţia reînnoirii socialismului, creşte gradul de interes pentru dezvoltarea socialismului.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu este acum timp să discutăm problema aceasta. Sunt lucruri bune, sunt şi lucruri care nu sunt prea bune şi dacă ar trebui să ne aşezăm acum să discutăm această problemă ne-ar trebui un timp lung. Sunt însă şi lucruri bune.

M.S. Gorbaciov: Avem într-adevăr timp puţin. Dar să ne gândim la această problemă.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Eu nu aş dori să realizăm un grup de iniţiativă fără Partidul Comunist al Uniunii Sovietice.

M.S. Gorbaciov: Chiar invers ar fi mai bine.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Cred că nu ar fi bine.

M.S. Gorbaciov: Chiar egalitatea în drepturi pune în evidenţă acest lucru.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Este adevărat, dar totuşi eu consider că Partidul Comunist al Uniunii Sovietice nu trebuie să rămână în afara unei asemenea acţiuni. Însă, aşa cum am spus, nu cred că trebuie să hotărâm acum asupra acestei probleme. Eu vă rog însă să reflectaţi asupra ei.

M.S. Gorbaciov: Ne gândim şi vă dăm un răspuns.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Este o problemă care se pune şi trebuie să-i dăm un răspuns. Se pun astăzi multe probleme şi oamenii simt nevoia unor răspunsuri. În fond, lumea gândeşte aşa: de ce se pot întâlni social-democraţii, liberalii, democrat-creştinii...

M.S. Gorbaciov: Conservatorii...

Tov. Nicolae Ceauşescu: Da, şi conservatorii. Şi atunci partidele comuniste de ce nu se pot întâlni.

M.S. Gorbaciov: Pentru că tovarăşul Ceauşescu şi Berlinguer au fost împotrivă cândva.

Tov. Nicolae Ceauşescu: În anumită formă da, şi istoria a demonstrat că am avut dreptate.

M.S. Gorbaciov: Şi eu am fost întotdeauna contra, dar de mine nu a depins mare lucru atunci.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Deci să începem să lucrăm un material comun şi dacă vor fi alte partide de acord cu el, foarte bine. Am înţeles că aici aţi fost de acord.

M.S. Gorbaciov: Să ne gîndim şi să vă dăm un raspuns.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Bine.
Şi acum trecem la problemele bilaterale? Sau hai să terminăm cu cele mai generale.
Noi suntem foarte preocupaţi de ce se întâmplă în câteva ţări socialiste din Europa. Înţelegem perfecţionarea, înnoirea, însă nu de aceasta vreau să vorbesc acum, dar forma în care se acţionează pune foarte serios în pericol nu numai socialismul ci şi existenţa partidelor comuniste din ţările respective. Dacă se lasă să se continue acest curs, se va ajunge la o situaţie foarte gravă.
Oricum, nu se poate spune că în aceste ţări socialismul nu a realizat nimic. Cred că Uniunea Sovietică, mă refer la Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, poate să aibă în această privinţă un anumit rol – nu pe cale militară - pentru a ajuta la o mai bună orientare, aşa cum aţi început astăzi să vorbiţi de o orientare mai bună a acestor ţări şi partide.
Sigur, o întâlnire care va avea loc între ţările socialiste şi partidele noastre va ajuta, dar cred că în orice caz trebuie reflectat foarte serios la felul în care se acţionează în unele ţări.

M.S. Gorbaciov: Aici este întrebarea: cum să se acţioneze, şi una mai importantă - cum să nu se acţioneze.
Cine a împiedicat Cehoslovacia şi Republica Democrată Germană - ţări care aveau un nivel de dezvoltare economică şi socială destul de ridicat, care aveau condiţii de viaţă aşa de bune – să înceapă la timp procesele lor de modernizare în cursul cărora să ţină seama de momentele noi care au apărut în dezvoltarea societăţii? Dacă ar fi făcut acest lucru la timpul respectiv s-ar fi desfăşurat cu totul altfel evenimentele de astăzi.
La fel şi la noi, în Uniunea Sovietică - dacă noi ne-am fi ocupat de progresul tehnico-ştiinţific şi de dezvoltarea economică la timpul respectiv, altfel ar fi fost evenimentele care le trăim astăzi. S-a vorbit mult la vremea aceea, în plenare şi congrese, despre revoluţia tehnico-ştinţifică şi despre dezvoltarea ţării noastre şi până la urmă totul a fost lăsat la o parte. Şi acum stă un raport pentru Comitetul Central privind revoluţia tehnico-ştiinţifică din 1973 şi iată că acum, după 15 ani, începem să realizăm ceea ce trebuia să facem atunci. Cred că noi am pierdut mult din prestigiul nostru datorită faptului că nu am acţionat la timp.

Tov. Nicoale Ceauşescu: Şi aceasta este adevărat.

M.S. Gorbaciov: Indiferent că ne plac sau nu ne plac metodele tovarăşului Ceauşescu, noi ştim că în România s-au făcut multe şi în mod obiectiv fiecare îşi alege metodele sale pe calea progresului şi a construcţiei socialiste. Deci, cam aceasta este.
Iată situaţia prietenului nostru comun tovarăşul Honecker. Noi avem o simpatie reciprocă, dar în ultimul timp nici dânsul nu a vrut să mai vorbească cu mine, nici eu nu am mai vorbit cu dânsul. Şi totuşi eu i-am spus: tovarăşe Honecker este treaba ta să iei hotărâri, noi nu hotărâm nimic în locul tău, nici nu propunem să iei măsurile noastre, nici altceva. De altfel, ştiu că m-aţi criticat împreună...

Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu, nu v-am criticat. Dimpotrivă, am discutat că ar fi bine să ne întâlnim mai iute să discutăm cum să lucrăm mai bine.

M.S. Gorbaciov: Sincer vorbind pentru tovarăşul Honecker eu am mari emoţii.

Tov. Nicolae Ceauşescu:M.S. Gorbaciov: În ce-l priveşte pe tovarăşul Jivkov, probabil că totul va fi mai normal. Nu ştiu care este situaţia acolo. Desigur, pe parcursul anilor s-au mai acumulat unele lucruri. Dacă acolo nu sunt nişte abuzuri grave, frapante, atunci se va rezolva mai bine. Nu se poate face totuşi aşa în politică. Noi încercăm la nivelul conducerii politice să ne ocupăm de probleme politice nu să intrăm şi să vedem cine a făcut şi ce a făcut. Dumneavoastră ştiţi că există în societate forţe care ridică mereu această problemă şi care răscolesc tot timpul societatea. Ce să facem? Dumneavoastră spuneţi că vă preocupă aceste probleme, dar ce să facem?

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să discutăm cum să soluţionăm problemele.

M.S. Gorbaciov: În R.D. Germană au discutat şi deja i-au exclus din partid.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Am văzut, dar deja acolo lucrează de acum influenţele din afară, din Republica Federală Germania.

M.S. Gorbaciov: Milos Jakes este prietenul meu mai vechi. I-am spus: dumneavoastră aveţi o ţară bună, un popor calificat, bine organizat, bine educat, trebuie să faceţi schimbări mai repede, mai repede, altfel veţi fi învinşi şi veţi ajunge într-o situaţie ca la noi, să rezolvaţi problemele sub tropăitul picioarelor. Jakes m-a ascultat şi apoi a spus: atunci mai bine să aştept eu până vin ceilalţi la putere în Uniunea Sovietică. A aşteptat şi iată ce s-a întâmplat. Acestea sunt două ţări cu o situaţie prosperă, cele mai bogate, în afară de noi, bineînţeles, pentru că noi suntem cei mai bogaţi.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Începând din 1968 noi am spus: hai să ne apucăm să dezvoltăm economia, pentru că altfel n-o să ne ajute nimeni. Şi am lucrat în această direcţie.

M.S. Gorbaciov: Aţi făcut mult.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Până în 1984 nu am primit un litru de petrol din Uniunea Sovietică.

M.S. Gorbaciov: Pentru ce aveaţi nevoie? Aveaţi petrolul dumneavoastră. Aceasta este o problemă clară, deja.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Eu am vrut numai să reamintesc.

M.S. Gorbaciov: Totuşi aţi făcut multe.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Am lucrat şi am adus şi îmbunăţiri în dezvoltarea societăţii şi a economiei. Ceea ce faceţi dumneavoastră acum am încercat şi noi la un moment dat. Am creat atuci aşa-zişii mandatari, şi după un an de zile am văzut că se îmbogăţesc şi am lichidat complet această situaţie.

M.S. Gorbaciov: Aşa o perspectivă ne prevedeţi şi nouă?

Tov. Nicolae Ceauşescu: În orice caz, ca să se îmbogăţească unii prin speculă, aceasta nu este o perspectivă, ştiţi şi dumneavoastră acest lucru destul de bine. Am introdus şi autoconducerea, şi noul mecanism economic şi consiliile de conducere.

M.S. Gorbaciov: Când vă ascult, mă gândesc că dumneavoastră într-un an aveţi timp să vizitaţi fiecare judeţ.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Chiar fiecare judeţ nu.

M.S. Gorbaciov: Dar spuneţi, într-o ţară aşa de mare ca a noastră, cum putem noi să conducem în acelaşi fel ca dumneavoastră? Noi trebuie să ne gândim la alte metode.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Şi noi avem autonomie, însă una este autonomia în republici şi chiar în regiuni şi judeţe, şi alta este autonomia întreprinderilor. Oricum, o orientare generală şi un control general este obligatoriu chiar pentru Uniunea Sovietică.

M.S. Gorbaciov: Tovarăşe Ceauşescu, noi suntem pentru un centru puternic, însă îl gândim puţin altfel.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Trebuie neapărat. Însă republicile trebuie să aibă multă autonomie şi judeţele la fel. Noi mergem până în comune acum. Sigur, suntem o ţară mai mică.

M.S. Gorbaciov: Nu este mică, este mijlocie.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Dar, în orice caz, nu se poate ca întreprinderile, chiar la nivel republican, să nu fie sub o îndrumare unitară, sigur, cu multă autonomie, cu multe drepturi. Cu vreo 20 de ani în urmă le-am dat şi noi drepturi foarte multe şi primul lucru pe care l-au făcut a fost să ia credite şi să facă tot felul de investiţii neeconomice. Atunci noi le-am restrâns drepturile şi am gândit că trebuie să ţinem în mână anumite lucruri, deoarece pentru România 11 miliarde de dolari datorie în 1980 constituia o situaţie foarte grea. De altfel trebuie să vă spun că în discuţiile pe care le-am avut atunci cu Brejnev, el mi-a spus de câteva ori: nu te duce să faci datorii. De câteva ori mi-a atras atenţia asupra acestui lucru, însă am greşit, că am dat multe drepturi întreprinderilor şi toţi s-au apucat şi au sus că dacă avem drepturi, atunci să luăm credite din străinătate.

M.S. Gorbaciov: Guvernul este de vină!

Tov. Nicolae Ceauşescu: Tovarăşul Dăscălescu nu era atunci prim-ministru.

Tov. Constantin Dăscălescu: Eu am venit la plată!

Tov. Nicolae Ceauşescu: Însă după aceea am luat măsuri şi am oprit această situaţie reuşind să plătim datoria.

M.S. Gorbaciov: Desigur, noi nu vrem să fie rău, noi vrem să fie bine.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Sigur, toată lumea vrea acest lucru, însă Uniunea Sovietică are multe posibilităţi şi poate depăşi uşor greutăţile pe care le are. Ea poate să fie o putere economică socialistă model.

M.S. Gorbaciov: Tocmai aceasta vrem să facem. Probabil sunt ambiţii prea mari, dar dorim să facem acest lucru. Probabil că în generaţia noastră nu vom reuşi să facem totul, dar putem şi noi să facem multe. Principalul este ca acum să punem bazele, să determinăm direcţiile în mod corect.

Tov. Nicolae Ceauşescu: În câţiva ani Uniunea Sovietică poate să depăşească greutăţile pe care le are, în primul rând pentru că are totuşi o forţă economică puternică.

M.S. Gorbaciov: Aşa este.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Dumneavoastră criticaţi ştiinţa, dar aveţi o ştiinţă puternică.

M.S. Gorbaciov: Categoric.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Greşeala a fost că s-a pus un prea mare accent pe latura militară şi s-au neglijat celelalte domenii.

M.S. Gorbaciov: Corect.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Sigur, a fost şi situaţia internaţională de aşa natură. Dar aveţi o ştiinţă puternică, foarte puternică, şi poate uşor să soluţioneze orice problemă. Pe urmă, totuşi, şi celelalte ţări socialiste sunt ele mai mici, dar pot să conclucreze în acest domeniu.

M.S. Gorbaciov: În general, dacă luăm ţările socialiste din Europa, cu toate problemele pe care le au, sunt ţări moderne totuşi.

Tov. Nicolae Ceauşescu: S-au produs aceste schimbări. Să fie oprite şi să se meargă înainte.

M.S. Gorbaciov: Ne gândim şi noi. Probabil că aplicăm puţin alte metode, dar aceasta este problema fiecăruia. Important este să întărim socialismul şi în rest este treaba fiecăruia. Sunt ritmuri diferite, sunt forme diferite. Desigur, noi trebuie să ţinem seama de mărimea populaţiei, de diferenţele dintre republici, de nivelul lor de dezvoltare.
Aţi menţionat complexul militar industrial mare care există la noi. Acum trebuie să ducem o astfel de politică structurală care să ne permită să întoarcem acest complet mai mult spre nevoile omului. Aceasta este ceea ce facem în prezent. Complexul de apărare lucrează acum mai bine în direcţia aceasta. Înainte a opus rezistenţă, dar acum lucrează în direcţia aceasta, şi sunt chiar interesaţi să o facă.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Însă trebuie păstrat, sigur, îmbunătăţit.

M.S. Gorbaciov: Nu numai păstrat, tovarăşe Ceauşescu!

Tov. Nicolae Ceauşescu: Când am spus că trebuie păstrat, am înţeles că tot ceea ce este necesar trebuie păstrat.

M.S. Gorbaciov: Categoric.
Care sunt problemele bilaterale pe care doriţi să le abordaţi?

Tov. Nicolae Ceauşescu: În primul rând, cele economice. Sigur, primii-miniştrii nu au avut timp să se întâlnească.

M.S. Gorbaciov: Atunci să se întâlnească.

N.I.Rîjkov: Pe 9 ianuarie 1990 ne întâlnim.

Tov. Constantin Dăscălescu: Aceasta este o întâlnire în cadrul C.A.E.R, dar noi dorim o întâlnire bilaterală.

M.S. Gorbaciov: Veţi mai trăi până la 9 ianuarie!
Totuşi, ce probleme vă preocupă, ce vă îngrijorează?

Tov. Nicolae Ceauşescu: Mi se pare că noi am discutat multe probleme din acestea, dar ar trebui ca primii-miniştri să se întâlnească să pună la punct problemele discutate. Trebuie deja să ne gândim la cincinalul viitor.

M.S. Gorbaciov: Mi se pare că deja s-au ocupat de aceste probleme.

Tov. Constantin Dăscălescu: Numai pentru anul 1990.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Sigur, unele discuţii sunt. Noi considerăm că putem realmente să realizăm o colaborare mai bună. Aceasta ar fi prima problemă.
Sigur, nu am de gând acum să încep să intru în amănunte. Pentru că ne-ar trebui prea mult timp. Nu putem discuta mai mult acum, însă dacă am conveni ca să se întâlnească totuşi primii-miniştrii, ar fi un lucru foarte bun. În România timpul este bun acum.

Tov. Constantin Dăscălescu: Am trimis şi scrisori în sensul acesta – este a patra scrisoare de invitare. Tot acum am scris tovarăşului Rîjkov.

N.I. Rîjkov: A fost un climat complicat.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Este adevărat, dar s-ar putea găsi timp pentru o întâlnire. În acest cadru se poate discuta problema cooperării în producţie, a specializării, inclusiv participarea la realizarea unor obiective.
De ce pun aceste probleme? Mai cu seamă pentru că în ţările din C.A.E.R. acum sunt multe discuţii şi bilateral putem soluţiona mai repede problemele. Unii îşi pun multe speranţe că vor veni americanii cu miliardele lor să-i investească la ei. Sigur, vor trage concluzii singuri. Este treaba fiecăruia, dar oricum până când clarificăm multe lucruri putem să soluţionăm bilateral destule probleme.
Nu intru acum în amănunte, doar le-am reamintit.

M.S. Gorbaciov: Poate că guvernul român ar putea expune propunerile sale, preocupările sale pentru perspectiva imediată, adică, ce aşteaptă de la Uniunea Sovietică. Tovarăşul Dăscălescu să scrie numai resursele şi atît.

Tov. Constantin Dăscălescu: Tovarăşe Ceauşescu, este bine ceea ce spune tovarăşul Gorbaciov.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să ştiţi că nu avem intenţia să soluţionăm problema materiilor prime numai cu Uniunea Societică. Noi lucrăm mult cu ţările în curs de dezvoltare şi vrem să accentuăm această tendinţă. Avem acum posibilitatea să le acordăm chiar şi ceva credite. De altfel, acum avem de încasat 2,7 miliarde dolari de la aceste ţări.

M.S. Gorbaciov: Într-un an?

Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu, acestea sunt creditele acordate de România mai multor ţări în curs de dezvoltare.

Tov. Constantin Dăscălescu: Anul acesta au ajuns la scadenţă aproape o jumătate miliard dolari.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Vrem să participăm mai activ la dezvoltarea acestor ţări şi în cadrul acesta ne asigurăm şi unele materii prime.

M.S. Gorbaciov: Atunci să ne gîndim care ar trebui să fie problemele noastre.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Din Uniunea Sovietică importăm 5 milioane de tone petrol, începând din 1984 iar din alte ţări importăm 15 milioane, aşa că nu avem de gând acum să rezolvăm problema numai su Uniunea Sovietică.

M.S. Gorbaciov: Şi cât extrageţi dumneavoastră din România?

Tov. Nicolae Ceauşescu: Numai vreo 10 milioane de tone, pentru că nu mai avem rezerve.

M.S. Gorbaciov: Dar cândva extrăgeaţi vreo 22 milioane tone?

Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu, am avut vreo 15 milioane, dar pentru o perioadă scurtă şi mai de mult. Nu mai găsim rezerve. Vrem să mergem acum la 10 mii de metri adâncime.

M.S. Gorbaciov: Şi la noi scade extracţia.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Sunt multe domenii în care putem colabora. De exemplu, putem colabora în domeniul energetic, pe bază de tehnologii noi.

M.S. Gorbaciov: Eu aş fi interesat, cres că şi tovarăşul Rîjkov, să ne gândim asupra concepţiei de colaborare, să nu facem numai comerţ pur şi simplu.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Noi, de exemplu, din Uniunea Sovietică luăm vreo 7 milioane tone minereu de fier. Din alte părţi luăm 12 milioane de tone, aşa că nu ne-am gândit şi nici nu ne gândim să mergem numai la materii prime cu Uniunea Sovietică. Noi importăm cărbune cocsificabil din Statele Unite ale Americii, iar cu câţiva ani în urmă am şi investit 100 de milioane acolo - suntem deci proprietari.

M.S. Gorbaciov: Acolo sunt mai mult proprietăţi japoneze.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Japonezii merg aşa, pe scară largă.
Deci, noi vrem să avem o discuţie, pentru că suntem interesaţi să participăm. De exemplu, am fost informaţi zilele acestea că aveţi în vedere să deschideţi două bazine de cărbune cocsificabil la Lvov şi Harkov. Vrem să mergem în Mongolia, împreună - de altfel se discută de mult problema aceasta pentru că şi Uniunea Sovietică vrea să participe. Am investit în China în cărbune cocsificabil. Aşa că nu dorim nimic să cerem, ca să spun aşa, ca ajutor din partea Uniunii Sovietice, noi vrem să conlucrăm.

M.S. Gorbaciov: Nu poate fi vorba de ajutor. Dumneavoastră trebuie să ne ajutaţi pe noi.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Vrem să conlucrăm pe principii economice – aceasta este intenţia noastră.

M.S. Gorbaciov: Să se gândească tovarăşul Dăscălescu la propunerile de care am vorbit.

Tov. Constantin Dăscălescu: Îl aştept pe tovarăşul Rîjkov în România.

N.I. Rîjkov: Îmi cer scuze, tovarăşe Gorbaciov. Cu tovarăşul Dăscălescu mă voi întâlni şi vom discuta ce probleme avem în relaţiile noastre bilaterale, inclusiv pentru cincinalul viitor. Nu sunt împotrivă şi probabil că va trebui să discutăm specializarea, cooperarea în producţie şi toate celelalte, dar vreau să spun că - şi aceasta nu se referă numai la România, ci în general – pe data de 15 decembrie noi vom prezenta un raport în Sovietul Suprem asupra programului guvernamental de însănătoşire a economiei, asupra mersului în continuare al reformei economice. Noi am pregătit documentele respective, dumneavoastră cunoaşteţi, noi le-am predat tuturor deputaţilor pentru dezbatere.
Când am pregătit toate aceste lucruri am pornit de la ideea că avem nevoie ca începând din 1991 să trecem la relaţii economice pe o cu totul altă bază, adică să trecem la comerţ şi nu la schimburi de mărfuri. De aceea, pe 9 ianuarie, când va avea loc întâlnirea şefilor de guvern, noi vom pune această problemă şi ştiu că multe ţări susţin acest lucru, ca începând din 1991 să trecem la preţurile mondiale şi la decontările în valută convertibilă.
Noi înţelegem că peste noapte nu se poate face acest lucru, probabil că va mai trebui să treacă 1-2 ani. Aceasta nu înseamnă că nu vom avea acorduri de lungă durată, acorduri, privind unele mărfuri, dar altă soluţie nu avem. Nici la noi şi nici în alte ţări reforma nu este compatibilă cu sistemul de comerţ existent între ţările noastre. De aceea trebuie să vă gândiţi şi dumneavoastră la acest lucru.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Eu înţeleg ce spuneţi dumneavoastră. În fond noi facem schimb tot în devize convertibile. Am ales rubla convertibilă ca monedă de schimb, dar noi nu facem schimb de mărfuri. Sigur, urmărim să realizăm un echilibru al balanţelor, dar aceasta se întâmplă în toată lumea. Noi şi cu Statele Unite ale Americii, spre exemplu, socotim în dolari, dar importăm direct mărfuri.

M.S. Gorbaciov: Dacă ne gândim să ne încadrăm în mod organic în economia mondială, atunci trebuie să folosim metodele corespunzătoare acestor situaţii. Multe ţări, Cehoslovacia, Polonia şi chiar Bulgaria, au pus problema de a se trece la preţurile mondiale, adică la preţuri de devize convertibile.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Foarte bine. Şi acum schimburile se fac, în bună parte, la preţuri mondiale. Noi considerăm că problema aceasta trebuie să o discutăm foarte serios. Noi cu chinezii, de exemplu, facem schimburi în franci elveţieni.

CEAUSESCU N-A INTUIT VIRAJUL MOSCOVEI, CE TOT INCERCA SA-I MAI CUMPERE BUNAVOINTA?  DA FAPT, CHIAR SI SADDAM AL IRAKULUI VA FI LASAT CU OCHII IN SOARE LA SCURT TIMP, CA SA NU MAI POMENIM DE VECINUL MILOSEVICI...

N.I. Rîjkov: Şi noi la fel.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Însă asigurăm pe baza aceasta, totuşi, echilibrul balanţei – numai calculul este pe monedă străină. Cred că pentru Uniunea Sovietică nu este chiar aşa de convenabil să meargă la dolar în loc de rublă - dar sigur, este o problemă a Uniunii Sovietice.

M.S. Gorbaciov: Noi dorim ca în acest context să intre şi procesul de însănătoşire a finanţelor şi reforma preţurilor, să ajungem mai iute la convertibilitatea rublei. Principalul este să intrăm în relaţiile economice mondiale, altfel nu avem bază de comparaţie.

PENTRU SOVIETICI SE TERMINASE DEJA!

Tov. Nicolae Ceauşescu: Este o problemă de discutat, care trebuie discutată mult.

INSIR'TE MARGARITE SAU 1001 DE NOPTI CU CEAUSESCU PE POST DE SHEHEREZADA

M.S. Gorbaciov: Deci noi ieşim cu o asemenea propunere şi vă rugăm şi pe dumneavoastră să vă gândiţi până la 9 ianuarie şi să vă spuneţi punctul de vedere.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Noi nu considerăm că este cel mai bine să se treacă acum la aceasta.

M.S. Gorbaciov: De ce?

N.I. Rîjkov: Anul 1990 se va desfăşura ca şi până acum, dar ne gândim să trecem la aceasta din 1991.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu este vorba de 1990. Mă gândesc la activitatea cincinalului viitor.

M.S. Gorbaciov: De ce?

Tov. Nicolae Ceauşescu: Pentru că aceasta nu va întări de loc economic ţărilor socialiste şi a Uniunii Sovietice.

M.S. Gorbaciov: De ce?

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să ştiţi că pentru noi nu este o problemă prea mare, pentru că şi acum, cu China şi cu celelalte ţări, avem deja 60 la sută din schimburi calculate pe devize convertibile.

CEAUSESCU A EVITAT RASPUNSUL.  CLAR NU SI-A CITIT INTERLOCUTORUL, DESI IN 5 ANI SERVICIILE NOASTRE AR FI TREBUIT SA-I COMUNICE CINE ERA MIKHAIL SERGHEEVICI GORBACIOV.

M.S. Gorbaciov: Eu vă spun aşa: aici nu este vorba de un calcul îngust. Pur şi simplu trebuie să facem ordine şi probabil că vom fi datori, dar trebuie să trecem la acest sistem. Trebuie să dăm posibilitatea ramurii energetice să câştige valută şi să facă investiţii. Aceasta este acum ramura cea mai înapoiată, dar nu este vorba numai de ramura energetică, ci în general, întreprinderile noastre trebuie să se compare cu sistemul mondial şi atunci vor simţi situaţia reală şi vor înţelege că trebuie să se descurce. Cât putem noi să le mai împingem înainte, cât putem să le împingem de la spate cu bastonul?

Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu cu bastonul, ci trebuie aşezată activitatea pe principii economice.


OLTEANUL MEU FIE ERA PE DINAFARA, CEEA CE N-AR FI EXCLUS DIN MOMENT CE A SPUS CE A SPUS DESPRE MANDATARI, FIE NU STIA CU CINE VORBESTE!
M.S. Gorbaciov: Tovarăşe Ceauşescu, noi vorbim acum aşa, dar peste un an, doi sau trei – tovarăşul Rîjkov precizează că este nevoie de doi ani – s-ar putea folosi şi credite pentru reechilibrare în momente de tranziţie. Dar trebuie să începem neapărat.

N.I. Rîjkov: Noi considerăm că trebuie să adunăm economiştii noştri cu economiştii români, să stea împreună, să facă calcule şi să vadă care este bilanţul, dacă trecem la acest sistem. În orice caz, este ceva complicat.

M.S. Gorbaciov: Avem ce să discutăm şi în ce priveşte abordările, dar şi în ce priveşte problemele concrete.

Tov. Constantin Dăscălescu: Concret este că îl aştept pe tovarăşul Rîjkov să vină în România. La Sofia nu putem discuta bilateral.

N.I. Rîjkov: Nu pot veni decât după întâlnirea de la Sofia. În primul trimestru al anului vitor, de exemplu pot să vin.

Tov. Constantin Dăscălescu: La sfârşitul lunii ianuarie?

M.S. Gorbaciov: Ianuarie cade complet, pentru că vom avea congresele muncitorilor şi ţăranilor, plenara Comitetului Cental, vom pune în dezbatere programul de dezvoltare pentru Congresul PCUS, care se apropie, program pe care îl vom discuta şi la plenară şi în dezbateri publice. De aceea, ianuarie cade complet.

Tov. Constantin Dăscălescu: Atunci în luna februarie?

Tov. Nicolae Ceauşescu: Urmează să vedeţi împreună.

M.S. Gorbaciov: Deci, tovarăşe Ceauşescu să continuăm să menţinem legăturile noastre. Eu preţuiesc foarte mult că noi facem un schimb de opinii în ce priveşte colaborarea noastră. Sincer vorbind preţuim cum se cuvine acest lucru.

CA LUMEA,  AVEA DE DECONTAT CEAUSESCU!

Tov. Constantin Dăscălescu: Am o rugăminte pentru tovarăşul Rîjkov, în legătură cu gazele naturale.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Problema gazelor nu este una de perspectivă, ci este legată de situaţia de acum.

Tov. Constantin Dăscălescu: În cadrul livrărilor curente s-a întâmplat ceva la dumneavoastră, pentru că de câteva zile, primim cu 7 milioane m.c. pe zi mai puţin şi ni s-a spus că este vorba de câteva zile. Vă rog să analizaţi această problemă.


SE PUNEA PRESIUNE.
M.S. Gorbaciov: La fel se întâmplă înfiecare an, mereu este câte ceva în plus.

Tov. Constantin Dăscălescu: Nu este în plus, ci în minus.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Noi ce ştire dăm despre întâlnirea noastră bilaterală?

M.S. Gorbaciov: Daţi dumneavoastră o ştire şi dăm şi noi una. Este aici un text scurt.
(Se citeşte textul ştirii).

Tov. Nicolae Ceauşescu: Poate că partea aceasta bilaterală ar trebui s-o dezvoltăm mai mult. Să spunem că a avut loc un schimb de păreri privind dezvoltarea colaborării între ţările noastre. Trebuie să facem un aliniat separat în legătură cu partea bilaterală.

M.S. Gorbaciov: Foarte bine. Să vorbim despre situaţia actuală a relaţiilor şi despre perspectivele lor.

Tov. Nicolae Ceauşescu: De acord.

Da click aici ca sa vezi totul! VREI SA-I INTALNESTI? cin s-aseamana s-aduna pe lista de discutii peromaneste