Anunţ publicitar al Statului Român in ziarele mari ale lumii:

Cine a putut, ştiut şi vrut a plecat.

Avem nevoie de ajutor!
Plătim la nivelul pieţei.
Preferăm vorbitori de Româna!

______________________________


poante § intelart § cafeneaua
© 2005
cel mai vechi blog peromaneste

31.1.12

Desi prostia e mare, iar bizonul roman e premiant, romanul adevarat, da mai departe

CYPRUS - THE RED LAKE
The red lake near Mitsero village - an environmental disaster. This place used to be an iron metal and gold surface mine.

Cititi materialul de mai jos si, poate, interpretati altfel povestile triste expuse pe micul ecran de cativa locuitori ai zonei! Pentru cativa arginti, se lasa manipulati (cumparati), de catre cei care doresc  "binele nevoiasilor".
Cu cata naivitate se "pune botul" la ceea ce poate fi "pepita" celor care si-au dat acordul pentru acest proiect.
Vreau sa spun ca sunt si alte puncte de vedere, pe care poate le-ati citit in diverse luari de pozitie, si nu ne ramane decat sa judecam cu mintea noastra care este adevarul si ce se ascunde in spatele campaniilor "pro" sau "contra" concesionarii acestei exploatari strainilor. Ca rezultat, pozitia pe care o vom adopta fata de acest joc, sau decizia de neimplicare totala!
Abandoned Gold Mine
Marayes, Argentina: The earth around the mine is poisoned with the cyanide once used to extract gold from the ore.





Romania a pierdut in perioada 1952-1960 printr-o firma sovieto-romana cea mai mare rezerva energetica a tarii, 17.288 tone de uraniu. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a suparat foc, pentru ca sovieticii  nu ne-au dat noua, utilaje pentru extragerea uraniului.
   Politicienii de astazi vor sa dea unei firme canadiano-romane cu actionariat american, zacamintele de metale rare si pretioase de la Rosia Montana in schimbul locurilor de munca.(
praf aruncat in ochi) Participatia Romaniei in aceasta firma este de doar 20% si risca sa ajunga al 0,6% in urma ultimei majorari de capital, la care actionarul roman nu a putut participa. Statul urmeaza sa suporte cheltuielile de intretinere a barajului si a sistemelor de captare, monitorizarea emisiilor de acid cianhidric, pompare si tratare a apei pe o perioada nedeterminata, estimate la 12 milioane de euro anual. (...)

   Statul roman ar primi 4% redevente pentru aur si argint. Presa vorbeste despre majorarea acestui procent la 6% prezentata ca o negociere reusita, fara se spuna ca in tari ca Africa de Sud redeventele pentru metale pretioase sunt de minim 20%.

   In cele 200 de milioane de tone de minereu care se doresc a fi procesate cu cianuri la Rosia Montana, se estimeaza a fi 1,5 grame de aur pe tona de minereu si 11, 7 grame de argint pe tona. Daca nu vi se pare o exploatare rentabila aveti dreptate! Motivatia pentru acest proiect sta in metalele rare care insotesc zacamintele de aur. Vanadiu - 2500 grame pe tona,  arseniu - 5000 grame pe tona,  titan - 1000 grame pe tona,  molibden - 10 grame pe tona, nichel - 30 de grame pe tona, crom - 50 grame pe tona, cobalt - 30 grame pe tona, galiu - 300 grame pe tona, germaniu - 20 grame pe tona, wolfram, molibden etc.

   Daca punem aceste resurse in context mondial, epuizarea resurselor de energie si nevoia dezvoltarii energiilor regenerabile, a panourilor fotovoltaice si turbinelor eoliene, descoperim ca prima criza cu care se va confrunta lumea nu va fi cea petroliera ci a metalelor neferoase.

 
  Galiu, spre exemplu, care se gaseste la Rosia Montana in cantitati de 300 de ori mai mari decat aurul, este folosit in fabricarea panourilor fotovoltaice si pretul actual este de 900 de dolari pe Kg.  Utilizarea lui va creste pe masura ce tehnologiile vor fi perfectionate si rentabilitatea energiei solare va creste cu scumpirea petrolului.

   26% din resursele de cupru extractabil din scoarta Pamantului s-au pierdut deja in gropi de gunoi. Inchiderea minei de cupru de la Rosia Poieni pentru a se face loc RMGC  a dus la disponibilizarea a sute de muncitori, de care oficialii Gold Corporation nu isi aduc aminte cand fac calculele locurilor de munca.

   Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamintul. Falsa desecretizare trambitata de Traian Basescu nu a facut lumina asupra acestui aspect.
   Turcia, Cehia, Grecia, Costa Rica, Germania, Argentina, Filipinie au interzis mineritul cu cianuri.(de ce guvernantii nostri permit ?!)




CYPRUS - THE RED LAKE
The red lake near Mitsero village - an environmental disaster. This place used to be an iron metal and gold surface mine.





Parlamentul European a cerut Comisiei Europene interzicerea acestei tehnologii de minerit pana la sfarisitul anului 2011. Aduceti-va aminte de accidentul de la Baia Mare de acum 10 ani. Ungaria l-a considerat cea mai mare catastrofa dupa Cernobal. Statul roman are de platit circa 200 de milioane de dolari despagubiri.

  La Rosia Montana ar urma sa se foloseasca aproximativ 1.561.000 tone substante periculoase, dintre care 84.000 tone de cianura in cea mai mare cariera cu crater deschis din Europa si cel mai mare baraj, inalt de 185 m. Ganditi-va la efectele pe care un posibil accident le-ar avea asupra Deltei Dunarii, un ultim bastion european pentru protejarea biodiversitatii.

   Rosia Montana este unul dintre siturile cele mai bogate in resurse de patrimoniu cultural ale Romaniei, cuprinzand intr-un teritoriu intins pe cca. 650 ha 50 monumente istorice clasate, dintre care 7 desemnate ca monumente de valoare nationala si universala. De asemenea, patrimoniul cultural de la Rosia Montana este recunoscut si prin Planul de Amenajare a Teritoriului National.

   Acest statut juridic de protectie plaseaza Rosia Montana inaintea multor orase ,prin numarul si valoarea monumentelor istorice si pe primul loc intre asezarile rurale ale Romaniei.   Conform legii, protejarea si punerea in valoare a acestor valori instituite reprezinta lucrari de utilitate publica, de interes national.

   Academia Romana, Casa Regala, ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor), ca organizatie expert a UNESCO, Ad Astra, Alburnus Maior, ONG-uri din Romania si internationale, numerosi experti, institutii, studenti si cercetatori români din strainatate (RSSA, LSRS) recomanda si sustin includerea Rosiei Montane in Patrimoniul UNESCO.

   Constatam ca rusinea de a fi roman si lipsa de reactie a romanilor in fata nedreptatilor a fost indusa de aceleasi televiziuni care astazi sunt complice la cel mai mare jaf din istoria poporului roman.

   Va aflati printre putinii care au rezistat campaniei de dezinformare in care au fost angajate televiziunile, de aceea  va solicitam implicarea nu doar ca simplu semnatar, ci ca militant, sa faceti cunoscut adevarul despre proiectul minier de la Rosia Montana.
DATI MAI DEPARTE!!

CYPRUS - THE RED LAKE
The red lake near Mitsero village - an environmental disaster. This place used to be an iron metal and gold ore surface mine.
PENTRU O MOSTRA DE JURNALISM INVESTIGATIV, IATA AICI UN LINK LA MATERIALUL REALIZAT DE DANIEL BOJIN, ASOCIAT CU CENTRUL ROMAN PENTRU JURNALISM DE INVESTIGATIE





Reţeta secretă a afacerii Roşia Montană
de Daniel Bojin /19-12-2011
 
  • Schema de finanţare a afacerii blochează accesul statului la profituri ani de zile, până când vor fi achitate datorii de sute de milioane de dolari către investitori
 
  • O mică companie canadiană, cu bilanţul gol, a devenit o afacere de aproape 2,6 miliarde de dolari, după ce a listat pe bursă resursele noastre de aur de la Roşia Montană
 
  • Primele zile ale afacerii explică modul în care investitorii au preluat gratis controlul asupra zăcămintelor şi le-au folosit  apoi pe bursă ca să facă rost de bani
 
  • Banii făcuţi pe bursă au fost trimişi apoi în România sub formă de împrumuturi cu dobândă
 
  • Personaje - cheie din povestea aurului recunosc astăzi, în premieră, neregulile afacerii, în care mari fonduri de investiţii şi investitori mărunţi şi-au plasat banii în ultimii paisprezece ani
Traseul banilor din afacerea Roşia Montană arată cum o mică firmă canadiană s-a transformat în marele investitor din România, pe baza zăcămintelor din Munţii Apuseni. Foşti directori ai afacerii şi responsabilii statului recunosc astăzi problemele operaţiunii prin care resursele au fost cedate gratuit iar apoi au fost folosite, fără aprobările legale, să aducă banii necesari chiar pentru exploatarea aurului. Documentele asocierii iniţiale dintre primii investitori şi statul român sunt date dispărute astăzi la fosta regie a statului care a facilitat afacerea. Printr-un circuit offshore, care leagă compania canadiană de afacerea din România, s-au făcut cheltuieli de peste 500 milioane de dolari la Roşia Montană. Bani pentru care compania din România, în care statul român este partener, a plătit dobânzi de zeci de milioane de euro. Miza afacerii de la Roşia Montană a ajuns acum la aproape 18 miliarde de dolari, la cât sunt evaluate zăcămintele după creşterea spectaculoasă a preţului internaţional al aurului.

Jocul pe bursă a surprins statul. Banii strânşi de proiectul Roşia Montană pe bursele din Canada (întâi Vancouver, apoi Toronto) se ridică la peste 800 de milioane de dolari, în ultimii paisprezece ani, prin emisiunea continuă de acţiuni, potrivit rapoartelor Gabriel Resources Ltd, compania mamă a afacerii.

Noi amănunte din această afacere arată că operaţiunea listării la bursa din Vancouver din 1997 s-a făcut în mare secret chiar şi faţă de arbitrul pieţei zăcămintelor -  Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), instituţia statului care aprobă prospecţiunile, explorările şi exploatările de resurse.
Mihail Ianăş, fostul preşedinte al ANRM din acea perioadă, dezvăluie astăzi că afacerea listării a fost o mare necunoscută chiar şi pentru cei care ar fi trebuit să o aprobe:  “A fost o surpriză şi pentru noi listarea zăcămintelor din 1997. Am aflat atunci întâmplător de listare de la alţi investitori străini. Am cerut imediat explicaţii de la Ministerul Industriei şi am aflat că ei dăduseră o aprobare, dar nu ne-au motivat-o.”

Mihail Ianăş susţine că răspunsul a venit atunci de la secretarul de stat pe probleme de minerit, Nicolae Stăiculescu.

Fostul secretar de stat spune că nu îşi aminteşte de o astfel de aprobare: “Nu am aprobat aşa ceva şi nici nu-mi aduc aminte ca ministerul să fi dat o astfel de aprobare. Ca secretar pe probleme din minerit ar fi trebuit să ştiu. Există două variante: fie ca aprobarea să nu fi existat, fie ca ea să fi fost aprobată fără ca eu să ştiu, deşi mi-e greu să cred asta”.

Listarea pe bursă a fost unul din punctele cheie al afacerii de la Roşia Montană pentru că astfel primii investitori au făcut rost de bani ca să finanţeze proiectul din Munţii Apuseni.

Și tot prin intermediul bursei acţionariatul companiei s-a schimbat radical până astăzi, în companie plasându-şi banii mari fonduri de investiţii. Gabriel Resources Ltd. Canada, compania mamă din proiectul Roşia Montană, nu exista pe harta mineritului în urmă cu paisprezece ani când a raportat zăcămintele noastre pe bursă. Ea se numea atunci Starx Resources Canada şi figura ca o mică companie, cu bilanţul aproape gol. Avea în schimb avantajul că era listată pe bursa din Vancouver (Canada), o bursă pentru companii cu risc. 



Da click aici ca sa vezi totul! VREI SA-I INTALNESTI? cin s-aseamana s-aduna pe lista de discutii peromaneste

Destabilizarea provine doar din prelungirea nefirească a unor disfuncţii şi dezechilibre majore pe care societatea românească le are în interiorul ei




Credeţi că protestele începute acum aproape trei săptămâni sunt spontane?
Virgil Măgureanu: Nu, nu cred că sunt spontane, dar sunt rezultatul firesc al unui şir lung de nemulţumiri, dintre care numai o parte se datorează contextului de criză. Nemulţumirile vin din partea unor oameni extrem de defavorizaţi. Protestele trebuie analizate pornind de la cei care au nemulţumiri reale, nu conjuncturale.
Dacă aceste manifestări nu sunt spontane, înseamnă că sunt provocate?
V.M.: Acest lucru contează mai puţin, cel puţin din punctul de vedere al celor defavorizaţi. Nu vorbim aici despre cine-i provoacă, cine-i scoate în stradă şi, eventual, cine-i manipulează. Există un fond de nemulţumire real, iar acest lucru a fost recunoscut de toate părţile.
Deci mulţi dintre cei care ies seara în stradă sunt manipulaţi, provocaţi, împinşi să facă acest lucru.
V.M.: Nu. Nemulţumirea străzii este legată de situaţia politică şi economică a ţării, iar cel mai celebru slogan strigat în ultimele zile este elocvent: „Vă rugăm să ne scuzaţi, nu producem cât furaţi!". Această lozincă aduce cu nemulţumirea tuturor celor săraci care se revoltă peste tot pe glob împotriva celor care au produs această sărăcie.
Ne întoarcem la lupta dintre clase?
V.M.: Nu ştiu dacă putem opera cu termeni marxişti. Mişcarea Ocuppy din SUA are legătură cu lupta de clasă?
Deşi spuneţi că nemulţumirea e mare, protestatarii au fost puţini încă de la început şi, cum spuneaţi mai devreme, nici măcar nu au ieşit spontan. E o telerevoltă?
V.M.: Poate fi interpretată şi aşa, dar am greşi fundamental dacă am crede că nemulţumirea 
este doar efectul incitării televiziunilor. Contează fondul real al nemulţumirii, şi nu manipulările unor televiziuni pentru a da o proporţie artificială unor lucruri. Dacă vrem să facem o analiză serioasă a lucrurilor, nu trebuie să operăm cu „cine pe cine manipulează".
Ceea ce înseamnă că există o manipulare, care nu poate fi ignorată.
V.M.: Pe mine mă interesează doar dacă starea de nemulţumire este sau nu reală. Este singurul lucru care merită să fie investigat.
Manipularea nu merită să fie investigată?
V.M.: Jandarmeria sau serviciile de informaţii ar putea să vă spună cine şi cum manipulează.
Cât credeţi că va dura acest protest-maraton?
V.M.: Nu cred că este de durată, dar e interesant cui îi sunt adresate nemulţumirile. Există în mod cert o legătură între nemulţumirile din România şi acele forme de protest care s-au manifestat peste tot în lume, atât în statele dezvoltate - SUA, Marea Britanie, Franţa -, cât şi în statele din lumea arabă. Cred că există o legătură între toate acestea, fiindcă oamenii nu mai suportă sărăcia, incompetenţa şi corupţia.
Există vreun pericol în aceste manifestări din România?
V.M.: Nu neapărat. Este o supapă prin care nemulţumirile populare ajung să fie auzite de către oamenii puterii.
Credeţi că o dată cu aceste proteste partidul de guvernământ va fi convins să facă alegeri anticipate?
V.M.: Nu e foarte important, fiindcă suntem într-un an de electoral, aşa că alegerile şi, probabil, schimbarea vor avea loc.
Schimbarea, deci venirea la putere a USL, ar putea îmbunătăţi situaţia economică şi socială din ţară?
V.M.: Nu sunt foarte sigur că ceea ce va urma prin schimbarea actualei coaliţii de putere cu USL ar aduce un plus în ceea ce priveşte economia. Sunt precaut.
Ce vă face să fiţi precaut?
V.M.: Absenţa soluţiilor, dar şi incapacitatea liderilor USL de a avea o viziune asupra viitorului, asupra dezvoltării economice. N-au de unde lua salarii sau pensii mărite dacă nu apare o creştere economică. N-am văzut în dezbaterile Opoziţiei o strategie care să se opună actualei stagnări.
Dacă partidele politice nu reuşesc să formuleze o strategie, atunci cine ar trebui să o facă?
V.M.: Ar trebui chemaţi experţii, tehnicienii, profesioniştii care să fie în stare să formuleze o strategie de dezvoltare durabilă, eventual prin colaborare cu cei mai buni specialişti străini, care să ne ajute să dezvoltăm anumite sectoare.
Recent, Victor Ponta le-a promis şefilor Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Informaţii Externe că nu-i va schimba după ce ajunge la putere. Cum explicaţi această ofertă?
V.M.: Nu doresc să mă pronunţ în această privinţă.
Ar putea fi o invitaţie la cooperare?
V.M.: Nu ştiu. Ştiu doar că e necesară o schimbare, însă, dacă la această schimbare vor coopera şi serviciile, v-aş spune că mai degrabă aceasta nu e treaba serviciilor. Serviciile trebuie să stea la locul lor şi să furnizeze informaţii oportune şi corecte. Nu există nici un exemplu în care serviciile din România de după 1989 ar fi cooperat pentru păstrarea la post a şefilor lor.
George Maior, şeful SRI, spunea acum aproape o lună că în an electoral „anumite zone ale politicului, fie de la Putere, fie din Opoziţie, din motive interesate, încearcă să atragă cumva SRI în confruntarea politică". Aşa este, s-a întâmplat acest lucru şi când conduceaţi dvs. serviciul?
V.M.: Nu ţin minte ca vreo parte sau alta să fi încercat să atragă SRI. Nu există nici un exemplu, cel puţin cu probe, că în fazele de schimbare a puterii s-ar fi implicat serviciile.
În 1996, chiar dvs. aţi influenţat lucrurile atunci când aţi declarat în dimineaţa zilei alegerilor că aţi votat „pentru schimbare".
V.M.: SRI nu a fost implicat în schimbarea din 1996, dar eu într-adevăr eram convins că e nevoie de o schimbare, ceea ce s-a şi întâmplat.
George Maior vorbea nu demult despre „valenţa regeneratoare a alegerilor". Cine ar putea oferi această regenerare?

V.M.: O regenerare are loc atunci când anumite persoane se schimbă într-adevăr.
Vi se pare viabil un guvern format din tehnocraţi?
V.M.: În mod cert, competenţa viitorului guvern trebuie să fie mai pregnantă decât a celui de azi, dar nu ştiu cine va avea tenacitatea să impună un guvern de tehnocraţi, deşi nu e necesar ca aceşti specialişti să fie fără culoare politică. Există specialişti şi în partide sau în orice caz ei ar putea fi aduşi. Orice persoană aflată într-o poziţie importantă de putere poate să aducă experţi, dacă nu vrea neapărat să fie înconjurată de oameni care să-i facă pantofii. Ţineţi minte vorba lui Deng Xiaoping: „Nu mă interesează dacă pisica e albă sau neagră, mă interesează să prindă şoareci". Criteriul competenţei ar trebui să fie unic pentru viitorul guvern.
Credeţi că un guvern de tehnocraţi le-ar da satisfacţie celor din stradă?
V.M.: Pentru a calma nemulţu­mirile pe termen scurt ale maselor, este suficient să pui în funcţii importante persoane credibile şi competente. Pe de altă parte, nici guvernul de tehnocraţi nu e un panaceu dacă nu are o strategie bună.
Pe cine aţi vedea preşedinte în 2014 dintre liderii politici actuali?
V.M.: Nu am o opţiune şi, pe de altă parte, aştept de peste 50 de ani un „adevărat preşedinte". De fiecare dată când a apărut cineva, am avut dezamăgiri. Important ar fi să fie cineva care să capteze încrederea oamenilor pe termen lung.
Credeţi că Traian Băsescu îşi va termina mandatul?
V.M.: Această chestiune nu este atât de importantă pentru ceea ce urmează să se întâmple. Nu mai depinde de o singură persoană ceea ce se va întâmpla major în România. Şi chiar dacă ar rămâne, nu cred că Traian Băsescu mai dispune de pârghiile necesare pentru a redresa situaţia într-un sens benefic şi, în general, de ce i-am atribui mai mult decât poate face?
Există factori externi interesaţi să destabilizeze România?
V.M.: Destabilizarea provine doar din prelungirea nefirească a unor disfuncţii şi dezechilibre majore pe care societatea românească le are în interiorul ei. Nu cred că factorii externi pot destabiliza mai mult. Nu puteţi da vina pe duşmanul din exterior în nici o situaţie când au fost stări acute de conflicte sociale în ţara noastră în anii din urmă. Interesele din afară sunt întotdeauna intermediate de factorii interni. 
CV Virgil Măgureanu (70 de ani)
A făcut Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti (1964-1969), obţinând titlul de doctor în ştiinţe politice în 1978. După terminarea studiilor, a predat psihosociologie la Academia de Studii Social Politice „Ştefan Gheorghiu" din Bucureşti (1969-1989). În mai 1989 a fost plasat sub domiciliu forţat la Focşani, unde a lucrat ca muzeograf la Muzeul Judeţean Vrancea, ca urmare a opoziţiei faţă de regimul Ceauşescu. În perioada decembrie 1989-martie 1990 a fost membru al CFSN şi CPUN. În martie 1990 a fost numit director al Serviciului Român de Informaţii, funcţie pe care a deţinut-o până în aprilie 1997, când a demisionat. Din 1994 este profesor de sociologie politică la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Bucureşti.
Da click aici ca sa vezi totul! VREI SA-I INTALNESTI? cin s-aseamana s-aduna pe lista de discutii peromaneste

Conversatie pe facebook cu Monica, peromaneste


Monica
vlad.ursulean.ro
Internetul mișcă oameni: 200.000 de cetățeni au făcut cea mai mare curățenie din istoria României; clienții nemulțumiți ai băncilor s-au întâlnit pe forumuri și le-au dat împreună în judecată; Bucureștiul s-a umplut de biciclete în urma unor campanii pe bloguri.
 ·  · 4 hours ago · 
    • PeRomaneste Chiar asa? Sunt sceptic, si asta nu numai in ceea ce priveste Romania, ci peste tot. Internetul e prea putin sa conteze; ar vrea Puterea sa credem altfel... Una peste alta, din pacate, multe au plecat din Romania odata cu emigrantii.
      Yesterday at 12:39pm · 
    • Monica  Ceva ceva se misca, asa, la nivel embrionar. Pe mine una ma roade curiozitatea sa vad incotro ne indreptam, cu sau fara Internet.
      Yesterday at 1:09pm · 
    • PeRomaneste Depinde la cine te referi. De exemplu, in Romania are toate sansele sa se fasie--prea s-au tzinut de(o)parte fatzele ce puteau as ajute la coagulare de multime si mesaj, prea au plecat toti 'scandalagiii'.
      Yesterday at 3:48pm · 
    • PeRomaneste Ca si cum cineva mi-a anticipat comentariul:http://www.jurnalul.ro/special/marius-manole-nu-mi-place-ca-suntem-mintiti-pe-fata-602811.htm
      www.jurnalul.ro
      Actorul Teatrului Naţional din Bu­cu­reşti Marius Manole este impresio­nat că protestatarii din Piaţa Universităţii au puterea de a crede că se poate mai bine. El ne mărturiseşte că nu mai are încredere în nimeni în acest moment şi nu ştie cu cine ar vota.● Jurnalul .
      Yesterday at 4:35pm ·  ·  1 · 
    • Monica  De acord si cu tine si cu el. Totusi, doar faptul ca lumea reactioneza vizibil si cu buna credinta la calcatul in strachini al puterii, e un pas inainte.
      7 hours ago · 
    • PeRomaneste Cu unul ca Manole n-am cum sa fiu de acord. Si-a gasit un motiv bun sa nu fie acolo, desi el macar s-a gandit ca ar fi trebuit sa fie acolo. Ma intreb ce motive au restul, inclusiv miscarea sindicala care ar fi trebuit sa iasa in strada cand s-a trecut noua Lege a muncii exact cum s-a iesit la miscarea cu Sanatatea/SMURD-ul. Mi-e teama ca unii au obosit de democratie, altii n-au stiut niciodata ce si cum, iar cateva sute/mii raman sa a-duca greul in Piatza Universitatii. Ma rog, cei din urma probabil gandesc ca nu vor/pot sa emigreze, iar Romania e aia pe care o faci/ceri in fiecare zi--le dau dreptate.
      7 hours ago · 
    • Monica  Multi sunt comozi. Multi nu vad mai departe de rotunjimea propriului buric. Altii umbla in brate cu justificarea "tot nu se schimba nimic"(care pe mine una ma scoate din minti!). Iar altora le e teama de (diverse) consecinte. Apoi, nu cred ca gena protestului e suficient de matura in *.ro. Trebuie cultivata. Aviz dascalilor!
      6 hours ago · 
    • Monica  Uite aici un erou:

      http://www.adevarul.ro/locale/sibiu/VIDEO_Protesteaza_de_unul_singur-cu_autorizatie-la_Cisnadie_GALERIE_FOTO_0_637136626.html

      :)
      www.adevarul.ro
      <​p>Un bărbat de 70 de ani şi-a obţinut autorizaţie de la Primărie şi protestează de unul singur, pe un spaţiu de 2 metri pătraţi, în centrul localităţii. Bărbatul a agăţat pancarte cu lozinci pe stâlpii spaţiului alocat pentru protest, iar alte două şi le-a agăţat pe piept şi pe spate. <​/p>
      6 hours ago · 
    • PeRomaneste Te-ai intrebat vreodata ce se intampla cu un popor cand se duc 10% de la varf? La peromaneste am scris odata pe tema asta--400mii din 16 milioane cu venirea comunistilor, 2-3 milioane din 22 milioane odata cu 1990.
      5 hours ago · 
    • Monica Sigur ca m-am intrebat. De ce crezi ca imi bat mintea de ani de zile? Fara mare folos, din pacate...
      4 hours ago · 
    • PeRomaneste Pai hai sa incerc(am) un raspuns: ...jale mare si pentru unii si pentru altii!
      4 hours ago · 
    • Monica Ma gandesc, in naivitatea mea, ca poate la un moment dat minus cu minus va genera plus (printre altele si cu ajutorul internetului). Doar sa nu fie prea tarziu...
      4 hours ago · 
    • PeRomaneste Monica, iata cum gandesc eu: Nu scandinavii care au plecat in SUA, in numere mari, au facut Scandinavia in ceea ce este astazi! Asa ca nu suntem naivi, doar plimbati!
      3 hours ago · 
    • PeRomaneste http://www.jurnalul.ro/observator/proteste-in-romania-piata-universitatii-602768.htm
      www.jurnalul.ro
      Răsculaţii săreau de pe un picior pe altul rebegiţi de frig, încotoşmănaţi în şube, cu capul înfăşurat în câte două, trei glugi. Să tot fi fost o sută şi mai bine de oameni în Piaţa Universităţii, sâmbătă seară, la minus 10 grade Celsius. Era a 16-a zi de .


Da click aici ca sa vezi totul! VREI SA-I INTALNESTI? cin s-aseamana s-aduna pe lista de discutii peromaneste
Google
 

Postări populare