Iata un schimb dintre Gavrila, un cititor si colaborator peromaneste, si Doru Coarna, un cetatean activ pe blogul lui Adrian Nastase.
Gavrila
Poate cineva explica aparenta lipsa de logica in felul cum CC judeca pozitia de Presedinte?
La alegeri e nevoie de o majoritate simpla a celor ce-au votat; in schimb, la suspendare CC cere jumatate din numarul celor inscrisi in tabelul electoral pentru referendum.
Se mai face cursul de logica la Drept, ca treaba pare stramba rau de tot?
Doru Coarna
sunt mai multe trepte de constitutionalitate. CCR a fost intrebata daca legea data de Parlament, cea cu 1/2+1 din totalul alegatorilor din liste, este constitutionala si a raspuns ca DA. Dar si daca aceasta lege ar fi prevazut 1/2+1 din cei ce voteaza, era tot constitutionala, asa cum era pana in prezent si asa cum este in toate tarile si cu toate ocaziile, nu neaparat la referendum. Mai mult, prevederea legii este chiar neconstitutionala caci cel care nu iese la vot, in cazul referendumului, nu arata ca-i este indiferent ci practic voteaza pt mentinerea lui Basescu, sau este astfel obligat sa voteze, ceea ce este iarasi neconstitutional. Adica este o diferenta intre alegeri libere si referendum, prin implicatiile respective.
Solutia, dupa parerea mea, ca sa se inchida gura tuturor, ar trebui ca, la referendumul de suspendare, acesta sa se considere validat si deci Basescu demis, daca vor vota pt demitere cel putin cati au votat pt el in 2009, adica vreo 5 milioane si ceva, numarul exact este dat in PV-ul de la BEC-ul de atunci, cand a validat alegerile. Dar pt asta, trebuie o noua OUG si ar fi tardiv, asa ca mai bine Crin ar trebui sa schimbe o virgula si sa trimita legea inapoi la Parlament care sa o redezbata la toamna, iar referendumul asta sa se organizeze dupa legea in vigoare si deci cf OUG, cu 1/2+1 dintre participantii la vot, cu voturi valabile. Apoi Basescu si pdl n-au decat sa cumpere iarasi parlamentari cum au mai facut-o si sa-i zboare ei pe uselisti, dupa acelasi tipic.
Parerile celor din UE sunt aiurea, ar fi chiar neconstitutional ca Romania sa tina cont de acestea intr-o problema interna. Apoi, la cate ne-a facut si ne face UE, nu cred ca trebuie sa-i bagam prea mult in seama, oricum se baga singuri ca musca in… din lipsa de solutie pt zona euro si pt datoriile insurmontabile cu care se confrunta toti, asa ca isi fac de lucru pe carca noastra. Ah, daca ne-am fi dezvoltat pana acum absorbind 100% din banii UE, as intelege ca vorbesc asa, ca sponsori, dar nu ne-au dat nimic, din contra, ne-au limitat productiile romanesti predilecte, ne-au absorbit forta de munca, si acum au pretentia sa-i ascultam sau sa ne lasam monitorizati. Eu i-as baga in p…m… lor de la microfon si de la obraz. Cand ne vor da ceva, daca le vom cere, atunci sa vorbeasca… D-aia nu trebuia ca Basescu sa ia banii aia, imprumutul, dar l-a luat ca acestia sa-i garanteze acum functia de presedinte. Concret, toti talharii care sug sau asteapta sa suga din Romania, sunt cu Basescu si latra despre lovitura de stat. Abia astept sa apara vreuna pe glob ca sa le putem arata concret ce-i aia lovitura de stat. Statul nu-i Basescu!
Chestia care-i frige insa este alta: grecii au aratat ca iesind in strada poti forta alegeri anticipate, asta se stia, noi insa am brevetat o noua metoda, absolut constitutionala: schimbam ponderea in Parlament si apoi, pe cale de consecinta, resetam intregul stat, fara violenta si balamuc stradal! Ori, dupa acest brevet, nimeni nu garanteaza ca si in Germania s-ar putea sa plece acasa coana mare dupa acest model, dar si in alte tari. Asta-i sperie si d-aia cauta toti nod in papura inventiei asteia! Toti care guita se simt nesiguri si fara acoperire la parandaraturi, inerente in democratie cata vreme exista un ban public si unul privat. Uite ca monarhiile nu tipa, acolo tipa doar premierii care tot asa, se simt amenintati de echilibrul din parlamentele lor.
Da click aici ca sa vezi totul! VREI SA-I INTALNESTI? cin s-aseamana s-aduna la facebook peromaneste
4 comentarii:
Date fiind harababura juridică de ieri, precum şi ştirile şi declaraţiile politice aferente, una mai neclară şi mai neîndemânatică decât alta, am ajuns să credem că decizia Curţii Constituţionale relativă la cvorumul şi majoritatea necesare demiterii/menţinerii în funcţie a preşedintelului suspendat de Parlament a tranşat definitiv obiecţia - inexistentă oficial - de neconstituţionalitate a OUG de modificare a legii referendumului (act normativ emis de guvern joia trecută, cu câteva ore înainte de şedinţă de suspendare a preşedintelui). Şi, totuşi, această OUG nu făcuse obiectul unei sesizări de neconstituţionalitate. Obiectul acestei sesizări era, de fapt, o lege de modificare a legii referendumului, lege adoptată cu mult timp înainte de emiterea OUG. Cu toate acestea, Curtea Constituţională a lăsat să se creadă că decizia are în vedere, într-un mod indirect, şi OUG cu pricina, deşi nimeni nu formulase o sesizare de neconstituţionalitate a acesteia. S-ar putea spune că decizia este greşită/neclară pentru motive de neîndemânare sau de presiune mediatică, tensiune, timp scurt avut la dispoziţie pentru motivare etc. Dar nu: unul dintre judecătorii Curţii, care are cont pe Facebook, postează afirmaţia şi întrebarea – retorică – următoare: “Deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii; ce este de comentat faţă de această afirmaţie?”.
Din păcate, a trecut neobservat un text legal clar ca cristalul: conform Legii Curtii Constituţionale (Legea nr. 47/1992, art. 2), CCR se pronunţă doar asupra constitutionalităţii actelor normative cu care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa conţinutul actului normativ criticat. Nimeni nu a sesizat CCR cu chestiunea neconstitutionalităţii OUG de modificare a Legii referendumului. Ceea ce s-a cerut de către autorii sesizării a fost să se verifice compatibilitatea cu Constituţia a unei legi adoptate de Parlament (dar nepromulgată încă de suspendatul preşedinte), proiect care, întâmplator, avea un conţinut aproape identic cu OUG cu pricina. Curtea, încălcând ea însăşi Constituţia, şi-a arogat competenţa de a decide - indirect, prin completarea legii - şi contrarietatea cu Constituţia a acelei OUG de joia trecută. Cei care consideră că această decizie este corectă şi "obligatorie" invocă nişte decizii din 2011 ale Curţii Constituţionale care justificau un aşa-zis "rol activ" al CCR, regulă/instituţie care nu numai că nu există în legea Curţii Constituţionale, dar care, fiind proprie instanţelor de drept comun, neagă, la propriu, specificul Curţii Constituţionale, de judecător al legilor (în timp ce instanţele de drept comun sunt judecători ai faptelor şi ai persoanelor).
Este foarte adevărat că nu e nimic etic şi conform cu predictibilitatea actului de legiferare în faptul emiterii unei OUG de modificare a legii referendumului cu o jumătate de zi înainte de suspendarea în Parlament a preşedintelului, dar ce este etic în gestul unanim al Curţii Constituţionale de a completa legea referendumului în timpul campaniei pentru referendum? Aşa cum am spus de nenumărate ori, Curtea Constituţională nu numai că s-a implicat prea mult în jocul politic, redesenând haotic regulile acestui joc, dar le-a şi falsificat de multe ori. Să ne reamintim că, în timp ce pentru toţi bugetarii şi pentru persoane aflate în îngrijirea copiilor mici, CCR a declarat constituţională Legea 119/2010 (impusă de dl preşedinte suspendat Băsescu), aceeaşi lege a fost declarată neconstituţională în privinţa pensiilor judecătorilor constituţionali. Nu este aceasta o falsificare a regulilor democratice? Pe de altă parte, vă rog să observaţi că preşedintele suspendat Băsescu a fost ales cu un număr de 5 milioane şi ceva de voturi. De ce ar fi corect din punct de vedere constituţional ca pentru demitere să fie prezenţi la vot cel puţin 9 milioane (mai ales că datele din listele electorale permanente conţin 3 milioane de votanţi în plus faţă de numărul real al acestora, conform rezultatelor referendumului din 2011)? Simetria juridică impune ca un act juridic - învestirea ca preşedinte - să poată fi desfiinţat - demiterea din funcţie - în aceleaşi condiţii de formă şi de fond (dintre care condiţiile relative la cvorum şi majoritate sunt esenţiale)!
P.S. Pe Facebook face furori textul postat de un judecător la CCR – text la care mă refer mai sus. Omul se întreabă, în stilul bine-cunoscut de semizeu al justiţiei pe care îl adoptă aceşti judecători în ultimii ani (uitând totuşi că au ajuns în instanţa Constutiţională pentru că au fost susţinuţi politic şi nu neapărat pentru marile compentenţe profesionale proprii) dacă este ceva de comentat faţă de afirmaţia că deciziile Curtii Constituţionale sunt obligatorii. Păi da, este de comentat: de când sunt obligatorii aceste decizii? Care este obiectul acestor decizii (ce legi sau acte cu putere de lege sunt vizate de decizie)? Poate onor Curtea completa o lege (evident că nu poate)? Poate onora Curtea să îşi manifeste un "rol activ" care să o transforme în instanţă de drept comun (întrebarea e, evident, retorică)? etc.
Jurnalistul Radu Tudor publică pe blog Codul de bune practici în materie de referendum, al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia).
Astfel, în ceea ce priveşte cvorumul, nu se recomandă următoarele:
a. un cvorum (prag, procentaj minimal) de participare, întrucât îi asimilează pe cei care se abţin cu partizanii votului negativ;
b. un cvorum de aprobare (acceptarea de către un procentaj minimal din numărul alegătorilor înscrişi), întrucât riscă să creeze o situaţie politică dificilă în cazul când proiectul este adoptat cu o majoritate simplă, inferioară însă cvorumului (pragului) necesar.
"Concluzie : decizia Curtii Constitutionale de impunerea unui cvorum de 9 milioane de participanti la referendumul pentru demiterea lui Basescu incalca :
- acest cod de bune practici al Comisiei de la Venetia
- regula de la precedentul referendum de suspendare din 2007
- modul in care s-au organizat toate alegerile prezidentiale in ultimii 22 de ani, fara cvorum obligatoriu", mai scrie jurnalistul Antena3 Radu Tudor.
Chestia cu 50% + 1 participare impusă românilor pentru acest referendum al demiterii preşedintelui nu este înscrisă nici în Constituţia României, nici în vreo lege specială promulgată pentru referendum. Chestia cu 50% + 1 participare este cerută de ambasadorul Mark Gitenstein şi de birocraţia UE, pentru distrugerea definitivă a României. Dacă Traian Băsescu va rămâne preşedinte după 29 iulie, atunci România va fi ştearsă de pe faţa pământului. În realitate, ambasadorul Mark Gitenstein şi birocraţia UE se tem profund de ideologia naţionalismului românesc resuscitată (care, de altminteri, apărea la începutul secolului XIX din acelaşi filon ideatic ca şi Jeffersonianismul American ori dekabrismul rusesc). Cumva, eu mai cred în ideologia naţionalismului românesc, exprimată succinct în DOINA lui Mihai Eminescu.
Trimiteți un comentariu